Oameni de ştiinţă spun că sunt cu un pas mai aproape de a reuşi inversarea procesului de îmbătrânire, după ce au întinerit organe uzate la şoareci în vârstă. Tratamentul experimental dezvoltat de cercetători de la Harvard Medical School au transformat şoareci bătrâni şi fragili în animale sănătoase, prin regenerarea corpurilor lor îmbătrânite. Regenerarea surprinzătoare a animalelor i-a făcut optimişti pe oamenii de ştiinţă în privinţa unor reuşite asemănătoare la om - dacă nu inversarea procesului de îmbătrânire, cel puţin încetinirea lui. O terapie anti-îmbătrânire ar putea avea un impact dramatic asupra sănătăţii publice, prin scăderea ponderii problemelor legate de vârstă, cum ar fi demenţa, bolile cardiace şi infarcturile, precum şi o mai bună calitate a vieţii la persoanele vârstnice.

'Ceea ce am observat la aceste animale n-a fost o încetinire sau o stabilizare a procesului de îmbătrânire. Am constatat o inversare dramatică, lucru neaşteptat', afirmă Roland DePinho, conducătorul studiului publicat în revista Nature. 'Aceasta poate duce la conceperea unor strategii care să amplifice potenţialul de regenerare a organelor la bătrâneţe, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii vârstnicilor. Dacă se va prelungi şi durata ei este o întrebare la care nu putem răspunde încă', a adăugat el.

Procesul de îmbătrânire nu este pe deplin clarificat, însă oamenii de ştiinţă ştiu că este produs de mai mulţi factori. Particule foarte reactive, numite radicali liberi, sunt produse în mod natural în corp şi afectează celulele, în timp ce fumatul, lumina ultravioletă şi alţi factori de mediu contribuie la îmbătrânire.

Echipa de la Harvard s-a concentrat pe un proces numit 'telomere shortening' (scurtare de telomere). Majoritatea celulelor din corpul uman conţin 23 de perechi de cromozomi, care poartă ADN-ul. La capătul fiecărui cromozom se află o porţiune protectoare, numită telomer. De fiecare dată când o celulă se divide, telomerele sunt tăiate mai scurt, până când nu mai funcţionează şi celula moare sau rămâne într-o stare numită senescenţă. Acest proces se află în spatele multor boli asociate bătrâneţii.

Cercetătorii au manipulat genetic şoareci cărora le lipsea o enzimă numită telomerază, care opreşte scurtarea telomerelor. În lipsa acestei enzime, şoarecii au îmbătrânit prematur şi au suferit de diferite deficienţe, cum ar fi pierderea simţului mirosului, micşorarea creierului, infertilitate şi boli intestinale. Însă când DePinho i-a injectat pe şoareci pentru a reactiva această enzimă, ţesuturile distruse s-au refăcut şi semnle îmbătrânirii au dispărut. 'Au fost mai multe animale şi, după o lună de tratament, s-au restabilit şi s-au dezvoltat chiar noi neuroni în creier', spune cercetătorul.

Repetarea experimentului pe oameni va fi foarte dificilă. ªoarecii produc telomerază pe tot parcursul vieţii, însă producerea enzimei încetează la omul adult, compromis care împiedică creşterea necontrolată a celulelor şi transformarea în cancer. Creşterea nivelului de telomerază la om ar putea încetini procesul de îmbătrânire, dar spori riscul dezvoltării unui cancer. DePinho este de părere că tratamentul ar fi sigur la om dacă ar fi administrat periodic şi numai la tineri care nu au niciun fel de celule canceroase în corp. Cercetătorul spune că niciunul din şoarecii folosiţi în experiment n-a făcut cancer după tratament.