Unele persoane pot dormi în orice condiţii, în timp ce altele adorm greu şi se trezesc la cel mai zgomot. De multe ori se întâmplă să fim treziţi în toiul nopţii de claxonul unei maşini, iar cel care doarme alături să-şi continue somnul liniştit. De ce unele persoane au somnul uşor, în timp ce altele dorm indiferent de condiţii? Un studiu ştiinţific a reuşit să ofere o cheie privind acest fenomen, care poate fi utilă pentru elaborarea de dispozitive şi medicamente care să-i ajute pe cei care nu reuşesc să închidă un ochi toată noaptea.

Răspunsul trebuie căutat în aşa numitele axe sau unde ale somnului /în engleză 'spindles'/, undele cerebrale care se produc în faza a 2-a (cea care serveşte de tranziţie între somnul uşor şi cel profund). Potrivit unui articol publicat în revista Current Biology de un grup de cercetători de la Massachusetts General Hospital /SUA/, persoanele care pot genera mai multe unde cerebrale sunt capabile să tolereze mai bine zgomotele şi să fie mai puţin afectate de alterările din timpul somnului.

Experimentul a fost desfăşurat pe un eşantion de 12 persoane sănătoase cu media de vârstă de 26 de ani. Timp de trei nopţi consecutive au fost evaluate undele lor cerebrale în timpul somnului. În prima noapte subiecţii au dormit într-o linişte totală, dar în următoarele două ei au fost 'deranjaţi' cu tot felul de zgomote: sonerii de telefon, râsete şi discuţii de persoane în stradă sau trafic de şosea. Participanţii care au generat mai multe unde în timpul nopţii liniştite au fost şi cele care au continuat să doarmă în ciuda zgomotelor din nopţile următoare.

Potrivit cercetătorilor, marea parte a informaţiei senzoriale pe care o primeşte creierul nostru (inclusiv zgomotele) trece prin porţiunea denumită talamus în drumul său spre cortexul cervical, unde este într-adevăr percepută. Comunicarea între ambele structuri continuă şi în timp ce dormim şi poate fi evaluată din exterior, printr-o encefalogramă care măsoară ritmul undelor electromagnetice.

Între fazele 2 şi 3 ale somnului, ritmul pauzat şi mai lent este întrerupt ciclic de un grup de unde mai accelerate, aşa numitele 'spindles'. Experimentul condus de Jeffrey Ellenbogen a încercat să demonstreze, cum până acum se bănuia, că aceste unde au drept funcţie să frâneze trecerea unei anumite informaţii senzoriale până la cortex; acţionând ca un filtru.

'Cu cât există mai multe unde cu atât somnul este mai liniştit', explică autorul studiului. Aşa cum a arătat experimentul, ritmul somnului fiecărui individ este stabil de-a lungul nopţii, de aceea nu miră faptul că multe persoane dorm liniştite întreaga noapte indiferent de zgomotele sau alterările intervenite. Concluzia experimentului este că trebuie să se caute modul de a genera cât mai multe unde /prin anumite tehnici sau medicamente/ pentru a ajuta persoanele care un somn mai uşor.