Etnicitatea influenţeazã riscul de apariţie a cancerului de sân, stadiul bolii în momentul diagnosticãrii şi tratamentul ei, dar nu şi supravieţuirea arată un studiu recent publicat în British Journal of Cancer. Diferenţele de incidenţã între femeile albe şi cele aparţinând altor grupuri etnice se accentuau în funcţie de grupul de vârstã. Un studiu efectuat recent în Marea Britanie a constatat cã riscul unei femei de a face cancer de sân, stadiul în care este diagnosticatã boala şi tratamentul prescris depind de contextul etnic. Autorii au remarcat, însã, dupã ce au efectuat toate ajustãrile în funcţie de vârstã, de nivelul de deprivare socioeconomicã, de stadiul bolii şi de terapia indicatã, cã durata de supravieţuire a participantelor la studiu nu a înregistrat variaţii semnificative.

Cercetãtorii, de la King's College din Londra, au analizat datele obţinute în urma urmãririi a 35 631 de femei din sud-estul Angliei care au fost diagnosticate cu cancer mamar între anii 1998 şi 2003. Grupurile etnice pe care le-au avut în vedere au fost de rasã albã, din India, Pakistan, Bangladesh, China şi de rasã neagrã (Caraibe şi Africa). Cercetãtorii au constatat cã incidenţa bolii standardizatã în funcţie de vârstã era maximã la femeile de rasã albã şi minimã la cele din Bangladesh.  

Analiza relevã, de asemenea, faptul cã diferenţele de incidenţã între femeile albe şi cele din alte grupuri etnice creşte în funcţie de categoria de vârstã, tendinţa respectivã fiind cel mai clar manifestatã în cazul persoanelor originare din  Bangladesh, Caraibe, Africa şi China.  Femeile albe au avut cea mai mare probabilitate de a fi diagnosticate în stadii timpurii (75% din respectivul grup etnic), cele din Bangladesh situându-se la polul opus (55%). Dupã excluderea pacientelor cãrora nu li se cunoştea stadiul maladiei, s-a constatat cã femeile de origine pakistanezã erau cele mai expuse riscului de-a li se pune diagnosticul de boalã metastaticã (17%).  Comparativ cu femeile de rasã albã, cele de rasã neagrã din Africa aveau o probabilitate mai micã de a suporta o intervenţie chirurgicalã pentru cancer (63% vs 72%, P<0,003) sau de a primi tratament hormonal (32% vs 54%, P<0,001), dar mai mare de a li se indica chimioterapie (38% vs 29%, P=0,001), cele pakistaneze aveau mai puţine şanse de a primi radioterapie (27% vs 36%, P=0,43) şi terapie hormonalã (41% vs 54%; P=0,014); la fel, şi femeile de etnie caraibianã, dar numai în ceea ce priveşte terapia hormonalã (39% vs 54%, P<0,001).
BMJ 2009;338:b91