Injectarea de celule stem pure nu va rezolva niciodată nicio boală, folosirea tandemului celule stem-telocite fiind soluţia, susţine directorul general al Institutului Naţional de Patologie "Victor Babeş", academicianul Laurenţiu Popescu.
"În problema restaurării, regenerării, indiferent de ce tip de ţesut este vorba, trebuie renunţat la această dogmă - celule stem pure. Injectarea de celule stem pure îmi iau răspunderea în faţa dumneavoastră să spun că nu va rezolva niciodată nici o boală.
Pentru că celulele stem trăiesc în organismul uman sau animal în nişte spaţii, în nişte camere speciale, unde ele au un mediu ambiant extrem de complicat, sunt înconjurate, învăluite de telocite, de asemenea, de proteinele din spaţiul extracelular, au contact cu vasele sanguine şi primesc informaţii nervoase. Ce vrem noi să facem? Smulgem o celulă stem de undeva, o purificăm şi o injectăm şi cerem acelei celule să ştie unde să se ducă. (...) Ea nu are nicio informaţie ca să găsească locul unde trebuie să se ducă. Doi, ea trebuie să primească un semnal prin care să se dividă, să se dividă într-o celulă a organului respectiv şi o nouă celulă stem", a declarat academicianul Laurenţiu Popescu, la Şcoala Internaţională de vară de Neurologie de la Eforie Nord.
El susţine că celulele stem nu trebuie să mai fie considerate "actori de Hollywood" care rezolvă orice.
"Sugestia mea este: nu uitaţi celulele stem, dar nu le mai consideraţi ca vioara întâi, ca actorii de Hollywood care rezolvă orice. Situaţia medicală este mult mai complicată, trebuie alături de celule stem puşi alţi factori, spre exemplu telocite şi alte celule care secretă anumite substanţe care stimulează celulele stem şi numai în felul acesta se poate stabili cu adevărat ce se întâmplă", a spus academicianul.
Laurenţiu Popescu a precizat că medicina este departe de a face terapie cu celule stem.
"Mie îmi place să spun că avem de-a face cu o dogmă. Orice reparare (a organelor -n.r.) se face cu celule stem, numai că sute, ca să nu spun mii, de studii făcute de cele mai înalte foruri, la cele mai prestigioase universităţi, în cele mai variate locuri ale lumii demonstrează că suntem departe de a face terapie cu celule stem. Adică dacă cineva are infarct miocardic sau scleroză pulmonară, dacă injectăm nişte celule stem lucrurile se rezolvă. Nu ştiu ce ştiţi dvs., dar eu vă spun că nu se rezolvă deloc. Suntem între speranţă şi incertitudine, cuvântul incertitudine este un cuvânt voalat pentru minciună. Celulele stem sunt subiectul financiar numărul unu al momentului. Numai în 2013 s-au cheltuit în cercetare pentru celulele stem 3,6 miliarde de dolari şi, culmea ironiei, pentru terapie cu celule stem 3,7 miliarde de dolari în întreaga lume. Deci, este o afacere de peste 7 miliarde de dolari", a susţinut el.
Academicianul, care a descoperit în 2005 telocitele, a pledat pentru tandemul celule stem - telocite şi a explicat că cercetările cele mai recente arată rolul decisiv pe care telocitele îl au în regenerarea hepatică.
"Am putea spune că, în ultima perioadă, cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat", a subliniat Popescu.
El a menţionat că în ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a deceselor în întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct.
Cea de-a IX-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie are loc în perioada 7 - 10 iulie la Eforie Nord. Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky, prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Iuliu Haţieganu' din Cluj-Napoca, preşedinte al SNR, şi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' din Bucureşti, preşedintele de onoare al SNR.
Sursa foto: herald.ro
Sursa: AGERPRES
