Preşedintele APMGR Dragoş Damian a declarat că medicamentele cu preţuri între 25-30 lei ar putea să dispară de pe piaţă din cauza taxei clawback şi a faptului că sunt nerentabile pentru producători, fiind vorba de medicamente care acoperă toate ariile terapeutice.
"În ultimii 2-3 ani au dispărut de pe piaţă aproximativ 1.000 de medicamente care au fost înlocuite cu altele mai scumpe, ceea ce este în detrimentul pacientului. Vorbim despre toate ariile terapeutice. În fiecare zi dispar medicamente ieftine din portofoliul producătorilor", a susţinut Damian.
El a explicat că scoaterea acestor medicamente din portofolii ar putea fi evitată printr-o regândire a taxei clawback.
"Asociaţia Romană a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cer autorităţilor revizuirea imediată a modului de finanţare a deficitului în creştere al sistemului de sănătate în condiţiile în care nivelul taxei clawback a ajuns la un nivel nesustenabil", a mai spus Damian.
Potrivit acestuia, pentru trimestrul 4 al anului 2013 taxa clawback a ajuns la un nivel de 20% din vânzările medicamentelor compensate, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 30% faţă de celelalte trimestre.
"Menţinerea acestei taxe, în formă actuală, poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente şi prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente, care vor fi nevoite să amâne sau să anuleze investiţiile în capacităţile de producţie locală", a declarat Dragoş Damian.
La rândul său, preşedintele ARPIM Călin Gălăşeanu a susţinut că în fiecare an producătorii de medicamente acoperă întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români.
"Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de 6 ani, ceea ce înseamnă un impact negativ economic şi social puternic", a arătat preşedinte ARPIM.
Reprezentanţii ARPIM şi APMGR atrag atenţia că, în condiţiile unui buget cu mult sub media europeană, aşa cum este în prezent, şi în condiţiile actualizării listei medicamentelor compensate, finanţarea deficitului exclusiv de către producători, prin taxa clawback, este imposibilă.
"În ultimii doi ani, aceştia au finanţat sistemul de sănătate cu 2,8 miliarde lei, iar situaţia nu pare să se schimbe, întrucât în anul 2014 s-au alocat aproximativ 6,6 miliarde lei, pe când consumul se ridică la 8 miliarde de lei, fără a lua în calcul atât de necesara actualizare a listei de medicamente compensate", susţin aceştia.
În aceste condiţii, producătorii de medicamente cer autorităţilor aplicarea concomitentă şi imediată a următoarelor măsuri: actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, de la 1 ianuarie 2014, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator), actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar.
De asemenea, producătorii de medicamente susţin că este importantă eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, începând cu trimestrul 2 al anului 2014.
În replică la afirmaţiile reprezentanţilor industriei farmaceutice, ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu a spus că este deschis dialogului şi sâmbătă va avea loc o nouă rundă de întâlniri în care aşteaptă soluţii concrete de la aceştia.
Sursa: AGERPRES
