În România, anemia la copii şi
gravide constituie o problemă majoră de sănătate publică, ea întâlnindu-se la
50% dintre copiii sub un an, la 59% dintre copiii de un an şi la 56,8% dintre
copiii cu vârsta între 12 şi 56 de luni. Un procent de 42,5% dintre gravide au suferit
de deficit de fier în 2005, a spus dr. Rodica Costinea, directorul general al
Autorităţii Naţionale de Sănătate Publică, la dezbaterea publică prilejuită
de proiectul de HG privind fortifierea pâinii cu fier şi acid folic,
organizată, vineri la Ministrul Sănătăţii Publice.
Dr. Rodica Costinea a subliniat că în România, spre deosebire de alte ţări, se consumă foarte multă pâine, acesta constituind alimentul de bază pentru români.
Pornind de la această realitate, s-a apreciat că pâinea reprezintă suportul pentru aportul necesar de fier şi acid folic pentru persoanele cu deficienţe.
Reprezentanta UNICEF, Tania Goldner, a precizat că instituţia pe care o reprezintă susţine fortifierea pâinii, fiind una dintre cele mai bune intervenţii în combaterea anemiei, care în România reprezintă o problemă de sănătate publică. Ea a precizat că limita maximă de suplimentare în UE este pentru fier de 14-20 miligrame, iar pentru acid folic de 600 micrograme. Pentru România, specialiştii recomandă 9 miligrame fier pe zi şi 337,5 micrograme acis folic pe zi.
Discuţiile pe acest subiect nu au fost finalizate, urmează ca specialiştii să se pună de acord, a mai spus reprezentanta UNICEF.
În cadrul dezbaterilor au fost exprimate opinii diferite, reprezentantul Rompan Aurel Popescu apreciind că nu toată pâinea trebuie fortifiată, procesul industrial presupunând costuri destul de mari. Astfel, pentru retehnologizarea unei mori sunt necesari 10.000 de euro. Aurel Popescu estimează că din cele peste 3.000 de mori numai 20-30 pot face acest lucru. În plus, el a adus în discuţie şi problema exportului, menţionând că nu toată lumea doreşte o făină fortifiată.
La rândul său, prof. dr. Stelian Dumitrache, de la Institutul de Sănătate Publică, a atras atenţia că nu este vorba de o fortifiere în plus a făinii, ci adăugarea a ceea ce se pierde prin prelucarea industrială a grâului. Specialistul este de părere că numai pâinea albă trebuie fortifiată.
Preşedintele Patronatului pentru Morărit şi Panificaţie, Viorel Marin, a explicat că ceea ce se face prin fortifiere este o compensare a ceea se pierde prin prelucrare şi a dat asigurări că procesul de fortifiere nu va afecta preţul pâinii.
Prof. univ. Rodica Segal de la Galaţi a menţionat că 95% din pâinea consumată în România este pâine albă. Ea consideră că Ministerul Sănătăţii trebuie să monitorizeze procesul de fortifiere a pâinii şi să acorde o atenţie deosebită controlului adaosului de fier şi acid folic. În opinia sa, un astfel de program ar trebui subvenţionat. (Rompres)
Dr. Rodica Costinea a subliniat că în România, spre deosebire de alte ţări, se consumă foarte multă pâine, acesta constituind alimentul de bază pentru români.
Pornind de la această realitate, s-a apreciat că pâinea reprezintă suportul pentru aportul necesar de fier şi acid folic pentru persoanele cu deficienţe.
Reprezentanta UNICEF, Tania Goldner, a precizat că instituţia pe care o reprezintă susţine fortifierea pâinii, fiind una dintre cele mai bune intervenţii în combaterea anemiei, care în România reprezintă o problemă de sănătate publică. Ea a precizat că limita maximă de suplimentare în UE este pentru fier de 14-20 miligrame, iar pentru acid folic de 600 micrograme. Pentru România, specialiştii recomandă 9 miligrame fier pe zi şi 337,5 micrograme acis folic pe zi.
Discuţiile pe acest subiect nu au fost finalizate, urmează ca specialiştii să se pună de acord, a mai spus reprezentanta UNICEF.
În cadrul dezbaterilor au fost exprimate opinii diferite, reprezentantul Rompan Aurel Popescu apreciind că nu toată pâinea trebuie fortifiată, procesul industrial presupunând costuri destul de mari. Astfel, pentru retehnologizarea unei mori sunt necesari 10.000 de euro. Aurel Popescu estimează că din cele peste 3.000 de mori numai 20-30 pot face acest lucru. În plus, el a adus în discuţie şi problema exportului, menţionând că nu toată lumea doreşte o făină fortifiată.
La rândul său, prof. dr. Stelian Dumitrache, de la Institutul de Sănătate Publică, a atras atenţia că nu este vorba de o fortifiere în plus a făinii, ci adăugarea a ceea ce se pierde prin prelucarea industrială a grâului. Specialistul este de părere că numai pâinea albă trebuie fortifiată.
Preşedintele Patronatului pentru Morărit şi Panificaţie, Viorel Marin, a explicat că ceea ce se face prin fortifiere este o compensare a ceea se pierde prin prelucrare şi a dat asigurări că procesul de fortifiere nu va afecta preţul pâinii.
Prof. univ. Rodica Segal de la Galaţi a menţionat că 95% din pâinea consumată în România este pâine albă. Ea consideră că Ministerul Sănătăţii trebuie să monitorizeze procesul de fortifiere a pâinii şi să acorde o atenţie deosebită controlului adaosului de fier şi acid folic. În opinia sa, un astfel de program ar trebui subvenţionat. (Rompres)
