Lipsa donatorilor - problema cea mai gravă cu care se confruntă activitatea de transplant

on . . Accesări: 4770

Problema cea mai gravă cu care se confruntă activitatea de transplant în ţara noastră este cea a donatorilor, au semnalat specialiştii din domeniul transplantului, dar şi pacienţii participanţi la marcarea Zilei Naţionale a Transplantului în România. Þara noastră are un număr de donatori extrem de mic comparativ cu ţările din Europa Occidentală şi chiar cu ţări vecine, precum Ungaria şi Cehia, a subliniat preşedintele Romtransplant, prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul primului transplant hepatic din România.
 El a reliefat faptul că momentul marcării Zilei Naţionale a Transplantului s-a dorit a fi unul al promovării donării de organe.
 În cadrul reuniunii de lansare a Agenţiei Naţionale de Transplant s-a dezbătut posibilitatea reglementării legislative în ceea ce priveşte donarea de organe. Se are în vedere introducerea consimţământului prezumat, prof. dr. Irinel Popescu explicând că în felul acesta se scuteşte familia de a lua o decizie care nu este întotdeauna uşoară. El a spus că România este singura ţară care nu are acest lucru.
 La rândul său, dr. Victor Zota, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, a menţionat că, în perioada în care era coordonator al Programului de Transplant şi se ocupa de obţinerea acceptului familiei în cazul apariţiei unui donator, au fost situaţii când neînţelegerile din cadrul familiei au dus la imposibilitatea obţinerii acordului. El s-a referit şi la faptul că rata refuzului pentru donare de organe a crescut îngrijorător de mult. În 2006, au fost doar şase donatori, în 2005 - cinci, în 2004 - zece, iar în 2001, cel mai mare număr de donatori - 21.
 Referitor la resursele financiare, prof. dr. Irinel Popescu a subliniat că este pentru prima dată în acest an când s-au alocat resurse pentru această activitate, atât de la Ministerul Sănătăţii, cât şi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până acum spitalele care au făcut un transplant fără să aibă bani alocaţi au acumulat datorii. Pentru sprijinirea activităţii de transplant s-a decis şi constituirea unei fundaţii naţionale pentru desfăşurarea de campanii de publicitate în interesul oamenilor, a subliniat prof. dr. Irinel Popescu. El a accentuat faptul că scopul acestei activităţi este de a ajuta cât mai mulţi bolnavi, de a le reda viaţa.
 Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, conf.dr. Vlad Iliescu, a subliniat că pentru o ţară cum este România, cu profesionişti în domeniu, această activitate trebuie susţinută măcar decent. El a menţionat necesitatea constituirii unor structuri instituţionale care să favorizeze activitatea de transplant.
 Numărul de transplanturi care se vor efectua în acest an a fost stabilit de comun acord cu Ministerul Sănătăţii şi CNAS. S-au stabilit 200 de transplanturi renale la nivelul ţării, 24 de ficat, 81 de măduvă, 20 de cord, 20 de pancreas.
 Pe listele de aşteptare se află pentru transplantul renal la Centrul de la Fundeni 750 de pacienţi, iar Centrul de la Cluj - 600, pentru donator în moarte cerebrală, şi 150 pentru donator viu. Pentru transplant de ficat sunt 100 de bolnavi. Din păcate, aici rata deceselor pe listele de aşteptare este de 30% şi peste, numărul celor care sunt supuşi transplantului fiind foarte mic.
 În ceea ce priveşte transplantul de cord, pe lista de la Târgu Mureş sunt 30 de bolnavi, care se împart în două categorii - în stare foarte gravă şi până la apariţia unui organ sau donator aceştia decedează, şi o altă categorie cu o stare stabilă ce le permite să supravieţuiască, a subliniat prof. dr. Radu Deac, şeful Centrului de Chirurgia Cardiovasculară de la Târgu Mureş.
 Transplant pulmonar în România încă nu s-a efectuat. Există oferte de cooperare cu Clinica de la Viena. Prof.dr. Teodor Horvat, şeful Centrului de Chirurgie Toracică de la Spitalul Militar, a subliniat că plămânul este mai greu de găsit având în vedere criteriile de prelevare pentru un astfel de organ. 
 Pe lista de aşteptare la transplantul de pancreas se află 56 de persoane, toate tinere, a spus prof. dr. Vasile Sârbu, de la Clinica de transplant din Constanţa. El a menţionat că speră să facă autotransplant la câţiva bolnavi sau prin donarea unei părţi din pancreas de la părinţi.
 Potrivit noilor reglementări din pachetul legislativ, se interzice propaganda pentru transplant în favoarea unor persoane, a precizat dr. Victor Zota. El a explicat că acest lucru a fost reglementat astfel întrucât s-a constatat că multe persoane au deschis conturi pentru transplant, în special pentru transplant de măduvă, dar erau escrocherii, conturile dispăreau după două zile şi nu se ştia nimic de cei care le-au deschis.
 În ceea ce priveşte efectuarea transplantului în străinătate, prof.dr. Irinel Popescu a afirmat că ţările europene înscriu din ce în ce mai greu străini pe listele lor de aşteptare, având în vedere că şi ele se confruntă cu greutăţi în privinţa donatorilor.
 Asociaţia Transplantaţilor din Domeniul Renal a oferit diplome şi premii prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Romtransplant, pentru transplantul hepatic, prof.dr. Ionel Sinescu, pentru transplantul renal, prof.dr. Mihai Luican, şeful Centrului de transplant renal de la Cluj, şi dr. Victor Zota, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant.
 Alte premii au fost acordate guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, dr. Irina Berechet, de la Compania Hoffman La Roche, pentru sponsorizarea activităţii de transplant de şase ani.
 Prof. dr. Irinel Popescu a oferit premiul primit micuţei Timeea Balock, cea care a împlinit şase ani de la transplantul hepatic.
 Mihai Stoian, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor Hepatici, care a suferit un transplant de ficat în urmă cu cinci ani, a subliniat, în intervenţia sa, necesitatea donării de organe. "Noi, transplantaţii, avem obligaţia să luptăm pentru promovarea acestei activităţi", a spus Mihai Stoian, adăugând că donatorul reprezintă braţul lui Dumnezeu care ajută un om să trăiască, să reînvie.
 Părintele Cojan care a venit în faţa participanţilor la întâlnire, după cum spunea chiar el, nu ca slujitor al altarului Bisericii, ci ca soţul unei paciente căreia recent i s-a făcut un transplant de ficat, a adus în discuţie hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care şi-a exprimat oficial punctul de vedere în legătură cu donarea de organe. (Rompres)

 

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!