Noua listă de medicamente trebuie să servească interesele pacienţilor români, nu ale companiilor farmaceutice, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
"APMGR atrage din nou atenţia că s-a creat deliberat o isterie naţională mediatică legată de actualizarea listei de medicamente care pune o presiune enormă şi injustă pe Guvern în general şi pe MS şi CNAS în mod special, lansându-se ideea că fără aceste medicamente, în totalitatea lor, românilor le va merge tot mai rău.
Ceea ce este inadmisibil este că sub o astfel de presiune devine dificil de operat cu discernământ, adică de a se identifica tocmai acele medicamente care aduc valoare adăugată pentru pacienţi în raport cu altele care probabil nu ar trebui încă rambursate", susţin reprezentanţii APMGR.
Potrivit sursei, dintre cele circa 120 de medicamentele care aşteaptă includerea pe lista de compensare sunt unele care reprezintă progrese terapeutice remarcabile în tratamentul unor boli grave şi care trebuie să intre în uz cât mai curând, dar şi foarte multe care nu vor aduce valoare adăugată faţă de cele deja existente în practică.
167 dosare, înregistrate în iunie pentru noua listă de medicamente compensate.
În opinia APMGR, rolul comisiilor de specialitate este mai mult decât oricând esenţial, acestea trebuind să acţioneze fără presiune şi cu discernământ în stabilirea criteriilor de includere şi excludere şi la revizuirea protocoalelor terapeutice.
APMGR consideră că este necesară probabil şi opinia ţărilor care deja utilizează în practică aceste medicamente şi probabil şi expertiza institutului britanic pentru experienţa clinică NICE, care la o evaluare făcută în 2011 a descoperit deficienţe serioase de utilizare a medicamentelor deja aflate în practică (prescriere în indicaţii în absenţa unor studii clinice sau în afara informaţiilor din prospect, existentă pe listele de decontare a unor medicamente care nu ar trebui să fie compensate etc.).
Extinderea listelor de medicamente compensate în 2008 în absenţa unor protocoale terapeutice şi ale unor sisteme de referenţiere corecte este principalul motiv pentru care au apărut arieratele de 2 miliarde de lei din 2010 din spitale şi datoriile din prezent de peste 4 miliarde de lei, bani pe care autorităţile trebuie să le plătească astăzi cu eforturi importante, pentru a se încadra în prevederile Directivei 7/2011, subliniază sursa.
Analizele de consum făcute în baza practicilor de utilizare din alte ţări arată că noua listă de compensate costă la nivelul uni an circa 500 de milioane de lei, bani pe care dacă i-ar avea, România ar trebui poate să-i dea mai bine la creşterea salariilor medicilor, la îmbunătăţirea serviciilor din ambulator, la creşterea accesului la servicii medicale a pacienţilor din mediul rural sau la demararea lucrărilor la cele doua spitale de urgenţă din Iaşi şi Cluj, apreciază reprezentanţii APMGR.
Piaţa românească este acoperită de medicamente generice în proporţie de 70-80%.
În plus, aceştia spun că includerea fără discernământ a moleculelor în sistemul de compensare va afecta sever producătorii de medicamente generice, în special pe cei care au fabrici în România, pentru că vor plăti claw-back pentru profituri pe care nu le fac.
Cod de conduită etică privind promovarea medicamentelor, adoptat de APMGR.
"APMGR salută faptul că vor fi utilizate criterii obiective şi verificabile de includere a medicamentelor în listă, că se cere revizuirea protocoalelor terapeutice şi îşi exprimă speranţa că doar acele molecule care aduc valoare medicală dovedită vor fi decontate din bani publici şi că vor fi la dispoziţia pacienţilor români de la 1 ianuarie 2014. În acelaşi timp APMGR are convingerea că MS şi CNAS vor găsi căi să fructifice mai bine apariţia din ce în ce mai multor medicamente generice care aduc economii de peste 25% la bugetul sănătăţii, eliberând astfel resurse importante care pot fi utilizate tocmai pentru medicamentele esenţiale din ambulator şi spital", se mai arată în comunicat.
Sursa: AGERPRES
