Bucuria lituanianului Augustinas Grevys a fost de scurtă
durată în momentul în care a fost cel care a s-a simţit cel mai bine dintre cei
trei prieteni ai săi care au consumat fiecare aproape un litru de băutură
alcoolică ce poartă numele de ”moonshine” (un fel de whiskey distilat numit şi
”white lightning”, n.red). Grevys, de 34 de ani, nu a avut şansa de a cheltui
cei 7 dolari câştigaţi - suficienţi pentru a cumpăra două sticle de ”moonshine” - deoarece a decedat în numai câteva ore.
Fiecare dintre ceilalţi trei prieteni ai lui au intrat în comă, după care se
pare că s-au recuperat.
Incidentul din 2001 a atras atenţia la scară naţională asupra problemei consumului de alcool din Lituania, determinând opinia publică să solicite oficialilor să facă demersuri în acest sens.
Dar, la cinci ani de la acel eveniment, ţările baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - încă se găsesc încă pe cele mai defavorabile poziţii ale mai multor categorii de sănătate ale Uniunii Europene, legate de consumul excesiv de alcool, printre care rata bolilor de ficat, moartea în urma accidentelor rutiere, sinuciderile, intoxicaţiile cu alcool şi psihozele, potrivit rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Nici una dintre aceste ţări nu deţine un program global, bine finanţat, de luptă împotriva abuzului de alcool, iar unele tradiţii culturale puternic înrădăcinate în ceea ce priveşte consumul băuturilor alcoolice tari, nu dau semne că ar dispărea.
"Suntem o naţiune mică cu 1,4 milioane de locuitori şi una dintre populaţiile lumii cu rata ce mai mare de scădere a populaţiei", a declarat activistul estonian care militează pentru moderaţie în consumul de alcool, Lauri Bekmann. "O ţară ca a noastră va muri dacă va continua să bea în acest ritm".
Lituania are o rată a sinuciderilor şi a rănirilor autoprovocate de 39 de persoane la 100.000 de locuitori, fiind pe departe cea mai mare rată din Europa, incluzând şi ţările nemembre în UE precum Rusia, Belarus şi Ucraina, iar experţii asociază acest lucru cu consumul excesiv de alcool din această ţară. Estonia se clasează pe locul trei, iar Letonia pe locul al patrulea.
"Vodca rămâne încă soluţia la multe probleme pentru numeroasele suflete rănite, dar aceasta duce spre un singur drum - spre autodistrugere", a scris doctorul lituanian Danute Gailiene în cartea sa, "Ei nu au trebuit să moară", ce abordează problema suicidului din această ţară.
Alcoolul este în mare parte de vină pentru nesiguranţa şoselelor din ţările baltice, cele mai periculoase din rândul celor 25 de membre ale UE. Letonia deţine cea mai mare rată a deceselor cauzate în urma accidentelor rutiere - 220 de decese la un milion de locuitori, în 2004 - situându-se înaintea Lituaniei, cu o rată de 216 decese la acelaşi număr de locuitori, potrivit statisticilor europene.
Statisticile europene ale OMS arată că în medie estonienii consumă anual 13,4 litri de alcool pur - situându-se pe locul trei în Europa. Letonia şi Lituania figurează cu cifre mai mici în statisticile oficiale. Oricum, cifrele nu iau în calcul vânzările ilegale de alcool - care reprezintă o mare parte din piaţa din ţările baltice.
OMS estimează că cele trei republici ex-sovietice şi Slovacia au rata cea mai mare, neînregistrată, de consum de alcool, din cadrul celor 25 state membre ale UE - de aproximativ 7 litri de persoană pe an în Letonia.
Problema, susţin activişti din domeniul sănătăţii, ar putea fi atribuită sărăciei, lipsei de voinţă politică pentru a lupta împotriva abuzului de alcool, tradiţiilor baltice în ceea ce priveşte consumul băuturilor şi preţurile accesibile în procurarea acestora, inclusiv a băuturilor contrafăcute. Alcoolismul afectează deja imens finanţele statului şi ameninţă generaţiile ce vor urma în statele baltice.
"Din rândul tinerilor, nu cunosc nici măcar o singură persoană care să nu bea până nu se îmbată. Chiar şi tineri de 16-17 ani beau atât de mult, încât seara nu mai sunt în stare să se întoarcă singuri acasă", a declarat Mareks, 28 de ani, care vinde ilegal băutura ”moonshine” şi nu şi-a făcut public şi numele de familie de teamă să nu fie condamnat.
Refuzul unui pahar de alcool sau neterminarea unei sticle de băutură care a fost deschisă reprezintă o lipsă de politeţe în ţările baltice. Iar persoana care termină sticla este aşteptată să cumpere una nouă.
Pentru mulţi, perioada festivalurilor de vară din intervalul 23-24 iunie, care de cele mai multe ori presupune consumul unor băuturi foarte tari, eclipsează chiar Crăciunul - cea mai mare sărbătoare din calendar.
Cei care fac campanie anti-alcool cred că cheia rezolvării acestei probleme o reprezintă schimbarea atitudinii oamenilor în legătură cu consumul băuturilor alcoolice şi acceptarea din partea guvernanţilor că acest lucru reprezintă într-adevăr o problemă.
Ben Baumberg, un cercetător în cadrul Institutului pentru Studii în domeniul Alcoolului din Cambridgeshire, Marea Britanie, a declarat că ţările baltice ar putea învăţa de la vecinii lor nordici, care au tradiţii similare în ceea ce priveşte consumul de alcool.
"În Finlanda, Suedia, Norvegia şi Islanda oamenii tind să bea în acelaşi fel, dar nivelul consumului este mult mai scăzut", a declarat Baumberg. "Oamenilor (din ţările nordice) le este teamă de problemele cauzate de alcool şi există voinţa politică de a se ocupa de această problemă", a continuat acesta. "Impresia mea este că în ţările baltice încă nu există acest drept", a subliniat Baumberg.
Unii susţin că petrecerile tradiţionale în care se consumă excesiv alcool au luat amploare în timpul celor cinci decenii de dominaţie sovietică, deşi, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut unele eforturi pentru a limita băutul excesiv. Decretul său dat în 1985, care prevedea restricţionarea vânzărilor şi producerii băuturilor alcoolice a fost anulat în cele din urmă, în parte din cauza oamenilor care nu putea renunţa la alcool sau votcă şi se îndreptau spre alte surse mult mai toxice şi mai periculoase precum moonshine, parfum şi chiar lichid de frână.
Eşecul a întărit şi mai mult ideea că oamenii vor găsi întotdeauna o metodă de a bea indiferent de cât va interveni guvernul, determinând parlamentarii să ignore în mare măsură problemele alcoolismului.
Creşterea taxelor, susţin parlamentarii, nu va face decât să îi determine pe oameni să cumpere alcool în mod ilegal.
În oraşul port estonian Parnu, în urmă cu cinci ani, 68 de persoane au decedat şi alte 80 au avut de suferit după ce au consumat dintr-un singur butoi cu metanol cu alcool, care poate produce orbirea sau chiar moarte, chiar dacă este consumat într-o cantitate mică. Alte şapte persoane dintr-un oraş letonian au murit anul trecut după ce au consumat astfel de băuturi.
Balticii, care au salariile cele mai mici din rândul ţărilor membre ale UE, preferă să rişte periodic consumând din aceste containere de băutură letală moonshine şi alte băuturi ilegale, care de obicei reprezintă 96-98 la sută de alcool etilic diluat în apă, fiind practic disponibil în orice sat, localitate sau oraş din această regiune.
Doctorul Astrida Stirna, care conduce Agenţia de Stat privind Dependenţa de Alcool, estimează că aproximativ 25-30 la sută din alcoolul consumat în Letonia este netaxat şi ilegal.
Băutura moonshine poate fi preparată şi în casă, în general prin fermentarea unui amestec compus din pâine, cartof, drojdie, zahăr şi apă. Dar, de cele mai multe ori, se diluează etanol de contrabandă din Rusia şi Belarus. Poliţia de frontieră confiscă în mod regulat containere care sosesc în ţările baltice, depistând chiar conducte de moonshine care veneau din Rusia.
Totuşi, au fost luate unele măsuri, Estonia a instituit toleranţă zero faţă de condusul autovehiculelor sub influenţa alcoolului. Letonia a introdus o lege anul trecut prin care impunea penalităţi dure, o amendă de 847 de dolari sau 15 zile de puşcărie pentru cei surprinşi prima dată la volan după ce au consumat băuturi alcoolice.
Dar unii experţi sunt de părere că este nevoie de mult mai mult decât atât.
Un studiu estonian a constatat că guvernul a cheltuit între 8-10 miliarde de coroane /610-770 milioane dolari/ numai anul trecut pentru a combate problemele de pe urma consumului de alcool, de cinci ori mai mult decât suma de 1,93 miliarde coroane /148 de milioane de dolari/ de pe urma taxelor plătite de pe urma comercializării acestor produse.
Cifrele furnizate de OMS indică faptul că Lituania şi Estonia fac parte din primele cinci ţări din Europa în ceea ce priveşte bolile cronice de ficat, iar Estonia se clasează pe locul al doilea, după Germania, în ceea ce priveşte psihozele alcoolice.
Unii activişti din Estonia militează pentru adoptarea modelului suedez în care taxele ridicate duc la scăderea consumului de alcool şi unde toate tipurile de băuturi se comercializează în magazinele de stat.
Incidentul din 2001 a atras atenţia la scară naţională asupra problemei consumului de alcool din Lituania, determinând opinia publică să solicite oficialilor să facă demersuri în acest sens.
Dar, la cinci ani de la acel eveniment, ţările baltice - Lituania, Letonia şi Estonia - încă se găsesc încă pe cele mai defavorabile poziţii ale mai multor categorii de sănătate ale Uniunii Europene, legate de consumul excesiv de alcool, printre care rata bolilor de ficat, moartea în urma accidentelor rutiere, sinuciderile, intoxicaţiile cu alcool şi psihozele, potrivit rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Nici una dintre aceste ţări nu deţine un program global, bine finanţat, de luptă împotriva abuzului de alcool, iar unele tradiţii culturale puternic înrădăcinate în ceea ce priveşte consumul băuturilor alcoolice tari, nu dau semne că ar dispărea.
"Suntem o naţiune mică cu 1,4 milioane de locuitori şi una dintre populaţiile lumii cu rata ce mai mare de scădere a populaţiei", a declarat activistul estonian care militează pentru moderaţie în consumul de alcool, Lauri Bekmann. "O ţară ca a noastră va muri dacă va continua să bea în acest ritm".
Lituania are o rată a sinuciderilor şi a rănirilor autoprovocate de 39 de persoane la 100.000 de locuitori, fiind pe departe cea mai mare rată din Europa, incluzând şi ţările nemembre în UE precum Rusia, Belarus şi Ucraina, iar experţii asociază acest lucru cu consumul excesiv de alcool din această ţară. Estonia se clasează pe locul trei, iar Letonia pe locul al patrulea.
"Vodca rămâne încă soluţia la multe probleme pentru numeroasele suflete rănite, dar aceasta duce spre un singur drum - spre autodistrugere", a scris doctorul lituanian Danute Gailiene în cartea sa, "Ei nu au trebuit să moară", ce abordează problema suicidului din această ţară.
Alcoolul este în mare parte de vină pentru nesiguranţa şoselelor din ţările baltice, cele mai periculoase din rândul celor 25 de membre ale UE. Letonia deţine cea mai mare rată a deceselor cauzate în urma accidentelor rutiere - 220 de decese la un milion de locuitori, în 2004 - situându-se înaintea Lituaniei, cu o rată de 216 decese la acelaşi număr de locuitori, potrivit statisticilor europene.
Statisticile europene ale OMS arată că în medie estonienii consumă anual 13,4 litri de alcool pur - situându-se pe locul trei în Europa. Letonia şi Lituania figurează cu cifre mai mici în statisticile oficiale. Oricum, cifrele nu iau în calcul vânzările ilegale de alcool - care reprezintă o mare parte din piaţa din ţările baltice.
OMS estimează că cele trei republici ex-sovietice şi Slovacia au rata cea mai mare, neînregistrată, de consum de alcool, din cadrul celor 25 state membre ale UE - de aproximativ 7 litri de persoană pe an în Letonia.
Problema, susţin activişti din domeniul sănătăţii, ar putea fi atribuită sărăciei, lipsei de voinţă politică pentru a lupta împotriva abuzului de alcool, tradiţiilor baltice în ceea ce priveşte consumul băuturilor şi preţurile accesibile în procurarea acestora, inclusiv a băuturilor contrafăcute. Alcoolismul afectează deja imens finanţele statului şi ameninţă generaţiile ce vor urma în statele baltice.
"Din rândul tinerilor, nu cunosc nici măcar o singură persoană care să nu bea până nu se îmbată. Chiar şi tineri de 16-17 ani beau atât de mult, încât seara nu mai sunt în stare să se întoarcă singuri acasă", a declarat Mareks, 28 de ani, care vinde ilegal băutura ”moonshine” şi nu şi-a făcut public şi numele de familie de teamă să nu fie condamnat.
Refuzul unui pahar de alcool sau neterminarea unei sticle de băutură care a fost deschisă reprezintă o lipsă de politeţe în ţările baltice. Iar persoana care termină sticla este aşteptată să cumpere una nouă.
Pentru mulţi, perioada festivalurilor de vară din intervalul 23-24 iunie, care de cele mai multe ori presupune consumul unor băuturi foarte tari, eclipsează chiar Crăciunul - cea mai mare sărbătoare din calendar.
Cei care fac campanie anti-alcool cred că cheia rezolvării acestei probleme o reprezintă schimbarea atitudinii oamenilor în legătură cu consumul băuturilor alcoolice şi acceptarea din partea guvernanţilor că acest lucru reprezintă într-adevăr o problemă.
Ben Baumberg, un cercetător în cadrul Institutului pentru Studii în domeniul Alcoolului din Cambridgeshire, Marea Britanie, a declarat că ţările baltice ar putea învăţa de la vecinii lor nordici, care au tradiţii similare în ceea ce priveşte consumul de alcool.
"În Finlanda, Suedia, Norvegia şi Islanda oamenii tind să bea în acelaşi fel, dar nivelul consumului este mult mai scăzut", a declarat Baumberg. "Oamenilor (din ţările nordice) le este teamă de problemele cauzate de alcool şi există voinţa politică de a se ocupa de această problemă", a continuat acesta. "Impresia mea este că în ţările baltice încă nu există acest drept", a subliniat Baumberg.
Unii susţin că petrecerile tradiţionale în care se consumă excesiv alcool au luat amploare în timpul celor cinci decenii de dominaţie sovietică, deşi, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a făcut unele eforturi pentru a limita băutul excesiv. Decretul său dat în 1985, care prevedea restricţionarea vânzărilor şi producerii băuturilor alcoolice a fost anulat în cele din urmă, în parte din cauza oamenilor care nu putea renunţa la alcool sau votcă şi se îndreptau spre alte surse mult mai toxice şi mai periculoase precum moonshine, parfum şi chiar lichid de frână.
Eşecul a întărit şi mai mult ideea că oamenii vor găsi întotdeauna o metodă de a bea indiferent de cât va interveni guvernul, determinând parlamentarii să ignore în mare măsură problemele alcoolismului.
Creşterea taxelor, susţin parlamentarii, nu va face decât să îi determine pe oameni să cumpere alcool în mod ilegal.
În oraşul port estonian Parnu, în urmă cu cinci ani, 68 de persoane au decedat şi alte 80 au avut de suferit după ce au consumat dintr-un singur butoi cu metanol cu alcool, care poate produce orbirea sau chiar moarte, chiar dacă este consumat într-o cantitate mică. Alte şapte persoane dintr-un oraş letonian au murit anul trecut după ce au consumat astfel de băuturi.
Balticii, care au salariile cele mai mici din rândul ţărilor membre ale UE, preferă să rişte periodic consumând din aceste containere de băutură letală moonshine şi alte băuturi ilegale, care de obicei reprezintă 96-98 la sută de alcool etilic diluat în apă, fiind practic disponibil în orice sat, localitate sau oraş din această regiune.
Doctorul Astrida Stirna, care conduce Agenţia de Stat privind Dependenţa de Alcool, estimează că aproximativ 25-30 la sută din alcoolul consumat în Letonia este netaxat şi ilegal.
Băutura moonshine poate fi preparată şi în casă, în general prin fermentarea unui amestec compus din pâine, cartof, drojdie, zahăr şi apă. Dar, de cele mai multe ori, se diluează etanol de contrabandă din Rusia şi Belarus. Poliţia de frontieră confiscă în mod regulat containere care sosesc în ţările baltice, depistând chiar conducte de moonshine care veneau din Rusia.
Totuşi, au fost luate unele măsuri, Estonia a instituit toleranţă zero faţă de condusul autovehiculelor sub influenţa alcoolului. Letonia a introdus o lege anul trecut prin care impunea penalităţi dure, o amendă de 847 de dolari sau 15 zile de puşcărie pentru cei surprinşi prima dată la volan după ce au consumat băuturi alcoolice.
Dar unii experţi sunt de părere că este nevoie de mult mai mult decât atât.
Un studiu estonian a constatat că guvernul a cheltuit între 8-10 miliarde de coroane /610-770 milioane dolari/ numai anul trecut pentru a combate problemele de pe urma consumului de alcool, de cinci ori mai mult decât suma de 1,93 miliarde coroane /148 de milioane de dolari/ de pe urma taxelor plătite de pe urma comercializării acestor produse.
Cifrele furnizate de OMS indică faptul că Lituania şi Estonia fac parte din primele cinci ţări din Europa în ceea ce priveşte bolile cronice de ficat, iar Estonia se clasează pe locul al doilea, după Germania, în ceea ce priveşte psihozele alcoolice.
Unii activişti din Estonia militează pentru adoptarea modelului suedez în care taxele ridicate duc la scăderea consumului de alcool şi unde toate tipurile de băuturi se comercializează în magazinele de stat.
Lauri Bekmann,
care se află la conducerea Uniunii Estoniene pentru Moderaţie în consumul de
alcool, a declarat că parlamentarii ar trebui să ia în serios această luptă.
"Dacă vom limita vânzările de alcool şi publicitatea acestora, cred că acest lucru ar avea un efect pozitiv asupra alcoolismului", a subliniat ea. "Nu putem schimba generaţia veche, dar putem încerca să ajungem la generaţia tânără", a conchis aceasta. (Rompres)
"Dacă vom limita vânzările de alcool şi publicitatea acestora, cred că acest lucru ar avea un efect pozitiv asupra alcoolismului", a subliniat ea. "Nu putem schimba generaţia veche, dar putem încerca să ajungem la generaţia tânără", a conchis aceasta. (Rompres)
