Perceperea conştientă a bătăilor cordului poate fi un fenomen fără
semnificaţie patologică, fiziologic în anumite situaţii ( stres, oboseală,
efort fizic, consum de alcool, cafea, tutun) sau poate face parte din tabloul
clinic al unor afecţiuni cardiace şi extracardiace. În funcţie de tabloul
clinic şi al simptomelor care acompaniază aceste palpitaţii medicul homeopat va
efectua anamneza minuţioasă a pacientului şi va indica
remediul individualizat
fiecărui pacient. În funcţie de caracterul funcţional sau organic precum şi în
funcţie de durată (caracter acut sau cronic), dupa găsirea remediului potrivit
medicul homeopat va alege diluţia optimă precum şi ritmul administrării. În
general în bolile organice se preferă administrarea remediului în diluţii joase
(CH 4- CH 9) iar în cele cu caracter funcţional se preferă diluţii înalte (CH
30- CH 200- CH M). În bolile cronice se tatonează diluţiile crescându-se
treptat şi alegerea ulterioară a diluţiei care a avut efectele cele mai bune.
Iată care sunt remediile homeopatice cel mai des recomandate:
Aconitum napellus: palpitaţii, tahicardie, apărute dupa o spaimă. Palpitaţiile sunt însoţite de o senzaţie de pulsaţie în tot corpul. Palpitaţii în cadrul unor crize de angină pectorală cu dureri precordiale şi teama iminentă de moarte.
Cactus: bolnav cu dureri precordiale „ ca şi cum ar fi strâns de o gheară de fier” însoţite de palpitaţii agravate la efort sau când stă culcat pe partea stangă, la mişcare şi noaptea.
Gelsemium: palpitaţii datorate anxietăţii cu care aşteaptă producerea unui eveniment. Sunt agravate de spaimă, veşti proaste, emoţii. Are senzaţia că inima i se va opri daca nu se mişcă în permanenţă.
Ingnaţia: palpitaţiile sunt declanşate de o suferinţă. Toate simptomele pacientului Ignatia sunt declanşate de pierderea cuiva sau a ceva la care ţinea foarte mult. Tulburările sunt ameliorate de mişcare.
Glonoinum: palpitaţii intense însoţite de pulsaţii vizibile ale carotidelor apărute după expunerea la soare. Senzaţie de congestie, pulsaţii, fierbinţeală la nivelul pieptului. Simptomele apar şi dispar o dată cu soarele.
Rhus toxicodendron: dureri precordiale cu iradiere în braţul stang însoţite de palpitaţii agravate de efort fizic; palpitaţii apărute în contextul unor valvulopatii. Simptomele sunt agravate de vreme rece şi umedă.
Spigelia: palpitaţii apărute în contextul anginei pectorale. Palpitaţiile sunt violente ‚’’se văd şi se aud ’’prin peretele toracic. Sunt agravate de inspirul profund, când se apleacă în faţă, cand stă culcat pe partea stângă, de mişcare.
Dr. Simona Bărnuţiu
Iată care sunt remediile homeopatice cel mai des recomandate:
Aconitum napellus: palpitaţii, tahicardie, apărute dupa o spaimă. Palpitaţiile sunt însoţite de o senzaţie de pulsaţie în tot corpul. Palpitaţii în cadrul unor crize de angină pectorală cu dureri precordiale şi teama iminentă de moarte.
Cactus: bolnav cu dureri precordiale „ ca şi cum ar fi strâns de o gheară de fier” însoţite de palpitaţii agravate la efort sau când stă culcat pe partea stangă, la mişcare şi noaptea.
Gelsemium: palpitaţii datorate anxietăţii cu care aşteaptă producerea unui eveniment. Sunt agravate de spaimă, veşti proaste, emoţii. Are senzaţia că inima i se va opri daca nu se mişcă în permanenţă.
Ingnaţia: palpitaţiile sunt declanşate de o suferinţă. Toate simptomele pacientului Ignatia sunt declanşate de pierderea cuiva sau a ceva la care ţinea foarte mult. Tulburările sunt ameliorate de mişcare.
Glonoinum: palpitaţii intense însoţite de pulsaţii vizibile ale carotidelor apărute după expunerea la soare. Senzaţie de congestie, pulsaţii, fierbinţeală la nivelul pieptului. Simptomele apar şi dispar o dată cu soarele.
Rhus toxicodendron: dureri precordiale cu iradiere în braţul stang însoţite de palpitaţii agravate de efort fizic; palpitaţii apărute în contextul unor valvulopatii. Simptomele sunt agravate de vreme rece şi umedă.
Spigelia: palpitaţii apărute în contextul anginei pectorale. Palpitaţiile sunt violente ‚’’se văd şi se aud ’’prin peretele toracic. Sunt agravate de inspirul profund, când se apleacă în faţă, cand stă culcat pe partea stângă, de mişcare.
Dr. Simona Bărnuţiu
