Numărul recoltărilor de la donatori în moarte cerebrală a crescut de la 65 în anul 2012 la 43 în perioada 1 ianuarie - 15 aprilie 2013, precizează Agenţia Naţională de Transplant (ANT).

"În legătură cu derularea Programului de transplant pe teritoriul României, în calitate de autoritate competentă, Agenţia Naţională de Transplant precizează într-un comunicat de presă că în ultima perioadă. 

Ca rezultat al eforturilor susţinute pentru promovarea activităţii de transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule umane desfăşurată de cadrele medicale cu pregătire de specialitate în mod direct, precum şi prin mijlocirea campaniilor mediatice de profil, s-a constatat creşterea considerabilă a numărului de donatori în moarte cerebrală", se arată într-un comunicat emis luni de ANT.

Pe fondul acestei creşteri a numărului de donatori în moarte cerebrală, în România au avut loc o serie de premiere: 8 transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj, 5 transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureşti, 4 transplanturi de cornee în 24 de ore la Bucureşti.

Vieţi salvate după o nouă prelevare de organe.

Urmare a nominalizărilor de coordonatori de transplant şi a responsabililor cu identificarea şi menţinerea donatorilor în moarte cerebrală în 32 de noi spitale, au fost implicate în program în 2013 centre noi precum Deva, Constanţa, Brăila, Botoşani, Vaslui, Tulcea şi spitale precum Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Elias Bucureşti.

ANT subliniază că în conformitate cu prevederile art. 143 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile competente în domeniul activităţii de transplant din România sunt Agenţia Naţională de Transplant şi Ministerul Sănătăţii, prin structura de control în domeniul sănătăţii.

Coordonarea, supravegherea, aprobarea şi implementarea oricăror dispoziţii privind activitatea de transplant revin Agenţiei Naţionale de Transplant.

Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană se realizează în unităţi sanitare publice sau private acreditate. Criteriile de acreditare sunt stabilite de ANT şi se aprobă prin ordin al ministrului Sănătăţii.

Transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană se realizează în centre de transplant publice sau private acreditate. Tot în actul legislativ se prevede că "acreditarea emisă va menţiona tipul sau tipurile de transplant pe care centrul de transplant în cauză le poate desfăşura".

În ceea ce priveşte derularea programului de transplant, ANT are doar rolul de a propune proiectul de program de transplant care, odată aprobat de Ministerul Sănătăţii, este pus în aplicare de centrele de transplant. Finanţarea şi derularea programului de transplant sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii, se mai arată în comunicat.

Pentru îndeplinirea obiectivelor definite de legislaţie, activitatea Agenţiei Naţionale de Transplant este condusă de un director executiv, asistat de un director adjunct.

"Întreaga activitate specifică este susţinută de Consiliul Ştiinţific al ANT, care reuneşte personalităţi marcante ale activităţii de transplant din România, a căror expertiză, pusă în slujba îmbunătăţirii continue a nivelului de pregătire a cadrelor medicale din centrele de prelevare şi transplant, creează premisele derulării de acte medicale la cel mai înalt nivel, implementării eficiente a Directivelor Europene în domeniu şi transpunerea acestora în legislaţia naţională", subliniază sursa.

Actualul preşedinte al Consiliului Ştiinţific al ANT este prof. dr. Radu Deac, mai precizează sursa citată.

Sursa: AGERPRES