Virusul hepatitic B creşte de o sută de ori riscul de cancer hepatic, ocupând locul al doilea în rândul factorilor de risc pentru cancer, după tutun, informează printr-un comunicat de presă GlaxoSmithKline (GSK).
La nivel mondial se înregistrează peste 1,4 milioane de cazuri de hepatită acută A şi peste 240 milioane de persoane infectate cronic cu virusul hepatitic B (VHB). În România, peste un milion de persoane sunt infectate cu VHB, ţara noastră ocupând locul 2 în Europa şi având statut de ţară cu endemicitate ridicată pentru infecţia VHB.
"Virusurile hepatitice reprezintă în întreaga lume o problemă reală de sănătate publică şi, din acest motiv, există o preocupare pentru prevenirea infecţiei şi depistarea precoce a pacienţilor infectaţi. Populaţia trebuie să ştie că există soluţii pentru ca o astfel de infecţie să nu se transforme într-o dramă, iar una dintre cele mai importante măsuri este vaccinarea. Încă din prima zi de viaţă, nou-născutul este vaccinat împotriva hepatitei B în cadrul Programului Naţional de Vaccinare. Din păcate însă observăm, în ultimii ani, un trend îngrijorător al mamelor care refuză să îşi vaccineze copiii împotriva Hepatitei B, boală care dacă este dobândită în copilărie conduce rapid la ciroză hepatică şi deces", a spus conf. dr. Victoria Aramă, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase 'Prof Dr Matei Balş' din Bucureşti.
Hepatita virală ucide anual 1,4 milioane de persoane în întreaga lume.
Numai în 2011, în România au fost raportate câte două cazuri de hepatită B la 100.000 de locuitori şi 11,6 cazuri de hepatită A la 100.000 de locuitori.
În 2012, majoritatea cazurilor de hepatită B intrate în sistemul naţional de supraveghere au fost consemnate în rândul tinerilor cu vârste între 25 şi 34 de ani.
Anual, în întreaga lume se estimează că sunt peste 600.000 de decese din cauza complicaţiilor infecţiei cronice cu virus hepatitic B (ciroza hepatică şi carcinomul hepatocelular).
Hepatita acută cu virus A este contractată pe cale digestivă, prin intermediul mâinilor murdare, apei sau alimentelor contaminate şi evoluează de obicei către vindecare, neexistând riscul evoluţiei către hepatita cronică sau ciroza hepatică.
Hepatita acută B apare ca urmare a infectării cu virusul hepatitic B.
Virusul poate fi transmis pe mai multe căi: de la mamă la copil în timpul naşterii, prin contact sexual, prin folosirea în comun a acelor de seringi de către utilizatorii de droguri intravenoase, tatuaje şi foarte rar prin transfuzii.
Alianţa Mondială pentru Hepatită atrage atenţia asupra faptului că, printre cauzele principale ale contractării virusului hepatitic se numără şi călătoriile în zone ale lumii cu incidenţă mare a hepatitei A sau B.
În condiţiile creşterii fluxului de persoane care călătoresc în aceste zone se pot înregistra epidemii locale de import.
Cele mai frecvente simptome ale hepatitei acute sunt icterul, urina închisă la culoare, scaunele decolorate, greaţă, vărsături şi durerile abdominale.
În 10-20% din cazuri, infecţia acută cu VHB poate evolua către infecţie cronică, care poate conduce în timp la ciroză hepatică sau chiar cancer hepatic.
La nivel mondial, peste 240 de milioane de persoane suferă, în prezent, de infecţie cronică.
În România se estimează o rată ridicată a mortalităţii cauzate de ciroza hepatică (peste 20/100.000 de femei şi peste 40/100.000 de bărbaţi).
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Hepatitei, care s-a marcat pe 28 iulie, a fost " Nu vezi nimic rău, Nu auzi nimic rău, Nu vorbeşti nimic rău (See No Evil, Hear No Evil, Speak No Evil) şi a atras atenţia asupra faptului că hepatita este o boală ignorată la nivel mondial.
Toţi cei care călătoresc anul acesta pot lua parte la campania de prevenire a acestei boli teribilefolosind trei paşi simpli: să consulte medicul înainte de o excursie pentru a afla dacă este recomandată vaccinarea, să se informeze asupra riscului şi să obţină informaţii despre cum se pot proteja împotriva hepatitei, să discute cu medicul pentru a se asigura că ştiu cum să se protejeze atunci când călătoresc.
Sursa: AGERPRES
