Asociaţia americană pentru progresul ştiinţei (AAAS) a făcut bilanţul stării generale de sănătate a copiilor născuţi prin fertilizare in vitro (FIV), care au acum în jur de douăzeci de ani. La 26 iulie 1978 se năştea, în Manchester, Louise Brown, primul copil conceput în 'eprubetă'. La peste treizeci de ani de atunci, specialiştii anunţă cu ocazia unei reuniuni a AAAS un bilanţ pozitiv în ceea ce priveşte starea de sănătate a tinerilor adulţi născuţi prin procreaţie asistată medical.

Potrivit specialiştilor, aceşti copii au o stare bună de sănătate în prezent. Nu există niciun indiciu de risc crescut, de dezvoltare întârziată sau de handicap motor. Oamenii de ştiinţă continuă totuşi să supravegheze evoluţia sănătăţii acestor copii după 40 şi 50 de ani.

Aceştia prezintă de fapt un risc mai ridicat de complicaţii. Cel mai adesea, este vorba de malformaţii ale tubului neural sau de greutate scăzută la naştere (sub 2,5 kg). Acestea pot genera probleme de sănătate precum obezitatea, diabetul de tip 2 sau chiar hipertensiune. Aceste complicaţii sunt în general consecinţa sarcinilor multiple sau ale naşterilor premature provocate de FIV.

Potrivit cercetătorilor, unele gene ar putea fi în discuţie. Ei au arătat, de altfel, că există diferenţe la nivelul ADN-ului copiilor concepuţi în eprubetă. Ei nu ştiu încă, totuşi, dacă această diferenţă este legată de tehnica procreaţiei asistate medical sau de infertilitatea părinţilor.

Fertilizarea in vitro nu are decât o rată redusă de reuşită (15%), în pofida numeroaselor progrese ştiinţifice. Cu toate acestea, în lume s-au născut 3 milioane de copii prin acest procedeu./Agerpres/