În România sunt aproximativ un milion de pacienţi
cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), dintre care numai 200.000 sunt
diagnosticaţi, a declarat conf.dr. Florin Dumitru Mihălţan, preşedintele
Societăţii Române de Pneumologie (SRP), cu prilejul desemnării zilei de 15
noiembrie drept "Ziua Mondială BPOC". Pentru
pacienţii diagnosticaţi cu BPOC există tratamente eficiente care îmbunătăţesc
semnificativ starea pacienţilor şi încetinesc evoluţia bolii. Pentru a veni în
sprijinul pacienţilor afectaţi, SRP organizează pe 23 noiembrie, ora 13,00, la
Institutul "Marius Nasta" o întâlnire între medicii specialişti
pneumologi şi pacienţii care suferă de BPOC. În opinia dr. Florin Mihălţan, în
urma acestei întâlniri, pacienţii cu această afecţiune vor fi capabili să-şi
recunoască mai bine atât manifestările bolii cât şi simptomele de agravare ale
acestuia care necesită consult medical de urgenţă.
BPOC este afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, care devin mai îngustate, şi a plămânilor, care nu se mai golesc complet de aer. În general, boala apare după de 40 de ani, putând fi însă întâlnită şi la vârste mai tinere. Cel mai important factor de risc în boala pulmonară obstructivă cronică etse fumul de ţigară.
"România face parte de patru ani din ţările care încearcă să completeze, în cadrul programului GOLD (Iniţiativa Globală pentru BPOC), acţiunile de educaţie medicală continuă şi să avertizeze populaţia asupra necesităţii depistării precoce a bolii", a declarat preşedintele SRP.
BPOC reprezintă o cauză majoră de morbiditate cronică şi mortalitate, afectând pe plan mondial unu din zece adulţi cu vârsta peste 40 de ani. Se estimează că în întreaga lume BPOC omoară 250 de persoane la fiecare oră, iar rata anuală de deces a BPOC este mai mare decât a pacienţilor cu cancer pulmonar şi cancer de sân la un loc. În plus, OMS consideră BPOC ca fiind a patra cauză de mortalitate la nivel mondial (după afecţiunile coronariene, bolile cerebro-vasculare şi infecţiile respiratorii acute).
BPOC poate să apară şi prin inhalarea fumului produs de diverşi combustibili folosiţi la gătit şi încălzirea locuinţelor, mai ales în ţările subdezvoltate. Printre primele simptome ale BPOC sunt tusea, sputa şi respiraţia greoaie apărută în urma efortului fizic. În lipsa unui tratament adecvat, pacienţii nu vor putea să desfăşoare activităţi fizice obişnuite, cum ar fi urcatul scărilor, cumpărături şi chiar spălatul şi îmbrăcatul de dimineaţă.
Până la 50% dintre pacienţi rămân nedepistaţi, în ciuda faptului că prezintă importante simptome datorate BPOC.
BPOC determină consecinţe negative importante şi pe plan economic. Costurile bolii sunt foarte mari, 40-65% dintre aceste costuri datorându-se spitalizărilor pentru formele severe de boală. În mod evident, costurile acestei afecţiuni scad dacă este depistată şi tratată mai devreme. (Rompres)
BPOC este afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, care devin mai îngustate, şi a plămânilor, care nu se mai golesc complet de aer. În general, boala apare după de 40 de ani, putând fi însă întâlnită şi la vârste mai tinere. Cel mai important factor de risc în boala pulmonară obstructivă cronică etse fumul de ţigară.
"România face parte de patru ani din ţările care încearcă să completeze, în cadrul programului GOLD (Iniţiativa Globală pentru BPOC), acţiunile de educaţie medicală continuă şi să avertizeze populaţia asupra necesităţii depistării precoce a bolii", a declarat preşedintele SRP.
BPOC reprezintă o cauză majoră de morbiditate cronică şi mortalitate, afectând pe plan mondial unu din zece adulţi cu vârsta peste 40 de ani. Se estimează că în întreaga lume BPOC omoară 250 de persoane la fiecare oră, iar rata anuală de deces a BPOC este mai mare decât a pacienţilor cu cancer pulmonar şi cancer de sân la un loc. În plus, OMS consideră BPOC ca fiind a patra cauză de mortalitate la nivel mondial (după afecţiunile coronariene, bolile cerebro-vasculare şi infecţiile respiratorii acute).
BPOC poate să apară şi prin inhalarea fumului produs de diverşi combustibili folosiţi la gătit şi încălzirea locuinţelor, mai ales în ţările subdezvoltate. Printre primele simptome ale BPOC sunt tusea, sputa şi respiraţia greoaie apărută în urma efortului fizic. În lipsa unui tratament adecvat, pacienţii nu vor putea să desfăşoare activităţi fizice obişnuite, cum ar fi urcatul scărilor, cumpărături şi chiar spălatul şi îmbrăcatul de dimineaţă.
Până la 50% dintre pacienţi rămân nedepistaţi, în ciuda faptului că prezintă importante simptome datorate BPOC.
BPOC determină consecinţe negative importante şi pe plan economic. Costurile bolii sunt foarte mari, 40-65% dintre aceste costuri datorându-se spitalizărilor pentru formele severe de boală. În mod evident, costurile acestei afecţiuni scad dacă este depistată şi tratată mai devreme. (Rompres)
