Nu este corect ca pacienţii din România să nu aibă acces la medicamentele la care pacienţi din alte ţări din Uniunea Europeană au acces de peste cinci ani, a declarat candidatul PNL la Parlamentul European, Cristian Buşoi, fostul preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.
'Se pare că în acest moment lucrurile sunt blocate (la nivel de Guvern, n.r.), e deja o presiune publică pentru că sunt foarte mulţi pacienţi care aşteptau - mai ales cei cu afecţiuni în domeniul oncologiei sau al Hepatitei C, dar şi în alte domenii importante - chiar îşi făceau mari speranţe că îşi vor putea începe tratamentul cu noile medicamente. Şi iarăşi un lucru care ţine de politicile europene, nu e corect ca România să fie singura ţară din Uniunea Europeană în care pacienţii să nu aibă acces la aceste medicamente, la care în alte ţări există acces de mai bine de 5-6-7 ani pentru unele dintre cele mai vechi medicamente, care încă nu sunt la noi', a declarat Cristian Buşoi.
Acesta a cerut ministerului Sănătăţii şi CNAS rezolve cât mai urgent lista cu medicamentele gratuite şi compensate, pentru care fosta conducere liberală ar fi pregătit aproape totul pentru a putea fi implementată. Cristian Buşoi a spus că CNAS şi ministerul Sănătăţii au identificat soluţiile pentru ca lucrurile să poată fi puse în practică şi că mai era doar de calculat impactul pentru a se putea plăti şi pentru a nu pune în pericol plata la 60+30 de zile, pentru a nu se ajunge din nou la arierate.
'Evident că nu era o întreprindere simplă şi eu şi domnul ministru (Nicolăescu, n.r.) am spus că dacă în toţi aceşti ani - ultima dată s-a făcut actualizarea în 2008 - guvernele care s-au succedat ar fi actualizat în fiecare an lista cu 20-30 de noi medicamente, nu ne-am fi trezit în 2013 că trebuie să actualizăm cu 130 de molecule şi să existe această dezbatere legată de impactul bugetar şi de creşterea taxei de clawback (...) La CNAS nu aveam decizia politică sau strategică, dar am fost alături de ministerul Sănătăţii pentru a face calculul impactului bugetar şi cum reuşim să îl acoperim. Ştiţi că în România funcţionează taxa clawback şi tot ce depăşeşte un anume buget - 1,5 miliarde pe trimestru, recuperăm de la producătorii şi importatorii de medicamente. Asta înseamnă că tot ce ceea ce ar fi însemnat impact bugetar pe lista de medicamente compensate şi gratuite nu era plătit din bugetul Sănătăţii, doar TVA de 9%, pentru că pe acesta nu se aplică clawback, pentru care găsisem spaţiu bugetar, restul ne reveneau dând înapoi banii cei din industria farmaceutică, importatorii şi producătorii', a spus acesta.
Fostul preşedinte al CNAS a subliniat că trebuia făcută în paralel o diferenţiere a taxei clawback, pentru că taxa ar fi crescut destul de mult şi producătorii de generice nu ar fi putut să o susţină 'şi nici nu ar fi fost corect ca cei care produc generice să susţină acest efort financiar pentru lista care de fapt are peste 90% medicamente originale'.
Cristian Buşoi a mai făcut apel la Guvern să pună în aplicare cât mai urgent această listă de medicamente gratuite şi compensate, precum şi proiectul cardului de sănătate, care 'va reduce aproape la zero frauda'.
Sursa: AGERPRES
