Prestigioasa revistă americană Psychology Today a
publicat în numărul său din iunie rezultatele unei cercetări menite să scoată
la iveală care sunt alimentele capabile
să crească capacitatea intelectuală a omului. S-a dovedit că peştele, pe
care din copilărie părinţii îl impun odraslelor ca principal aliment pentru
minte, nu este nici pe departe cel mai eficient produs din această categorie.
Conform cercetărilor experţilor americani, fructele
de pădure şi legumele într-o măsură mult mai mare decât peştele la
ameliorarea capacităţilor noastre mentale, influenţând
benefic şi activitatea inimii şi a circulaţiei sangvine.
Însă şi printre fructele de pădure există o ierarhie, de aceea este bine de ştiut care sunt cele mai eficiente sub aspectul menţionat. S-a descoperit că cele mai bune pentru creier sunt răchiţelele, având în vedere cantitatea apreciabilă de antoxidanţi pe care o conţin acestea, ştiindu-se că antioxidanţii combat radicalii liber din organism şi distrug colesterolul, extrem de periculos pentru inimă şi vasele sangvine.
Nu sunt mai prejos nici afinele: cu toate că nu conţin atât de mulţi antioxidanţi ca răchiţelele, afinele au în schimb în compoziţia lor substanţe care îmbunătăţesc vederea şi auzul.
Nici sfecla roşie şi nici varza nu sunt de neglijat, mai ales că sunt mai la îndemână şi accesibile. Substanţele din aceste două legume distrug fermenţii responsabili de boala Alzeimer.
Spanacul, după cum au stabilit savanţii, previne bolile legate de sistemul nervos o dată cu înaintarea în vârstă, precum şi apariţia unor disfuncţii mentale.
Ultimul în clasamentul alimentelor ”deştepte” figurează peştele gras, însă cei care doresc să devină ageri nu vor atinge efectul dorit îngurgitând la fiecare masă scrumbie în sos de roşii, întrucât doar anume soiuri de peşte, precum sardinele, somonul, heringii graşi şi tonul sunt capabili să distrugă fermenţii dăunători. În plus, speciile respective de peşte conţin şi o cantitate apreciabilă de fosfor, care, după cum se ştie, contribuie la ameliorarea capacităţilor mentale.
Rezultatele experţilor americani nu constituie o noutate în domeniu, deoarece şi până acum se cunoştea că legumele crude, fructele proaspete şi pomuşoarele, mai ales cele care conţin o cantitate mare de vitamina C şi zaharoză, sunt extrem de benefice activităţii creierului uman.
Însă alimentaţia compusă din alimente deştepte nu dă întotdeauna rezultate dacă nu este combinată şi cu alte alimente şi nu este diversificată.
La o mai bună activitate a creierului contribuie şi ciocolata. S-a stabilit că 50 gr de ciocolată neagră amăruie previne îmbătrânirea organismului uman. În schimb, ciocolata cu lapte conţine o cantitate mare de zahăr, iar consumul ei în exces duce nu doar la apariţia cariilor, dar şi la surplusul de kilograme şi diabet.
Indiferent de alimentele din care este compusă masa zilnică este important de ţinut minte că excesul de mâncare nu poate fi benefic nici activităţii mentale, nici organismului în genere. Un prânz săţios duce la somnolenţă şi toropeşte creierul. În acelaşi timp o muncă solicitantă este greu de realizat cu maximum de randament în condiţiile unei alimentaţii sărăcăcioase în calorii. De aceea, mesele trebuie să conţină obligatoriu legume proaspete, boabe şi multe lichide, dar nu cafea sau ceai tare, ci apă plată.
La intensificarea aptitudinilor şi depăşirea stării de oboseală ne pot ajuta alimentele care conţin vitamina B: carne, peşte, nuci, cerealele şi pâinea de secară. O portocală sau un grepfruit la micul dejun conferă un surplus de vigoare.
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă atenţionează că alimentele în sine nu pot face omul mai deştept, oricât de diversificată ar fi alimentaţia sa. Pentru a dezvolta intelectul este importantă lectura, mai ales lectura unor cărţi serioase şi nu a cărţilor de duzină, comunicarea cu oameni mintoşi şi spirituali şi acceptarea eforturilor intelectuale. Creierul privat de antrenament intelectual slăbeşte la fel ca organismul în condiţiile unui regim de viaţă sedentar. Într-un cuvânt, dacă nu-i minte, nici o dietă nu ajută.
Printre activităţile care contribuie la o bună funcţionare a capacităţilor mentale figurează şi rezolvarea cuvintelor încrucişate şi a rebusurilor. Rezolvarea zilnică a rebusurilor previne îmbătrânirea creierului, mai ales în cazul persoanelor trecute de 60 de ani, şi poate duce la întinerirea sistemului nervos cu 14 ani! (Rompres)
Însă şi printre fructele de pădure există o ierarhie, de aceea este bine de ştiut care sunt cele mai eficiente sub aspectul menţionat. S-a descoperit că cele mai bune pentru creier sunt răchiţelele, având în vedere cantitatea apreciabilă de antoxidanţi pe care o conţin acestea, ştiindu-se că antioxidanţii combat radicalii liber din organism şi distrug colesterolul, extrem de periculos pentru inimă şi vasele sangvine.
Nu sunt mai prejos nici afinele: cu toate că nu conţin atât de mulţi antioxidanţi ca răchiţelele, afinele au în schimb în compoziţia lor substanţe care îmbunătăţesc vederea şi auzul.
Nici sfecla roşie şi nici varza nu sunt de neglijat, mai ales că sunt mai la îndemână şi accesibile. Substanţele din aceste două legume distrug fermenţii responsabili de boala Alzeimer.
Spanacul, după cum au stabilit savanţii, previne bolile legate de sistemul nervos o dată cu înaintarea în vârstă, precum şi apariţia unor disfuncţii mentale.
Ultimul în clasamentul alimentelor ”deştepte” figurează peştele gras, însă cei care doresc să devină ageri nu vor atinge efectul dorit îngurgitând la fiecare masă scrumbie în sos de roşii, întrucât doar anume soiuri de peşte, precum sardinele, somonul, heringii graşi şi tonul sunt capabili să distrugă fermenţii dăunători. În plus, speciile respective de peşte conţin şi o cantitate apreciabilă de fosfor, care, după cum se ştie, contribuie la ameliorarea capacităţilor mentale.
Rezultatele experţilor americani nu constituie o noutate în domeniu, deoarece şi până acum se cunoştea că legumele crude, fructele proaspete şi pomuşoarele, mai ales cele care conţin o cantitate mare de vitamina C şi zaharoză, sunt extrem de benefice activităţii creierului uman.
Însă alimentaţia compusă din alimente deştepte nu dă întotdeauna rezultate dacă nu este combinată şi cu alte alimente şi nu este diversificată.
La o mai bună activitate a creierului contribuie şi ciocolata. S-a stabilit că 50 gr de ciocolată neagră amăruie previne îmbătrânirea organismului uman. În schimb, ciocolata cu lapte conţine o cantitate mare de zahăr, iar consumul ei în exces duce nu doar la apariţia cariilor, dar şi la surplusul de kilograme şi diabet.
Indiferent de alimentele din care este compusă masa zilnică este important de ţinut minte că excesul de mâncare nu poate fi benefic nici activităţii mentale, nici organismului în genere. Un prânz săţios duce la somnolenţă şi toropeşte creierul. În acelaşi timp o muncă solicitantă este greu de realizat cu maximum de randament în condiţiile unei alimentaţii sărăcăcioase în calorii. De aceea, mesele trebuie să conţină obligatoriu legume proaspete, boabe şi multe lichide, dar nu cafea sau ceai tare, ci apă plată.
La intensificarea aptitudinilor şi depăşirea stării de oboseală ne pot ajuta alimentele care conţin vitamina B: carne, peşte, nuci, cerealele şi pâinea de secară. O portocală sau un grepfruit la micul dejun conferă un surplus de vigoare.
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă atenţionează că alimentele în sine nu pot face omul mai deştept, oricât de diversificată ar fi alimentaţia sa. Pentru a dezvolta intelectul este importantă lectura, mai ales lectura unor cărţi serioase şi nu a cărţilor de duzină, comunicarea cu oameni mintoşi şi spirituali şi acceptarea eforturilor intelectuale. Creierul privat de antrenament intelectual slăbeşte la fel ca organismul în condiţiile unui regim de viaţă sedentar. Într-un cuvânt, dacă nu-i minte, nici o dietă nu ajută.
Printre activităţile care contribuie la o bună funcţionare a capacităţilor mentale figurează şi rezolvarea cuvintelor încrucişate şi a rebusurilor. Rezolvarea zilnică a rebusurilor previne îmbătrânirea creierului, mai ales în cazul persoanelor trecute de 60 de ani, şi poate duce la întinerirea sistemului nervos cu 14 ani! (Rompres)
