În contextul alinierii legislaţiei
româneşti la legislaţia europeană, Ministerul Sănătăţii Publice a emis un
proiect de ordin pentru aprobarea Metodologiei specifice pentru screening
biologic al populaţiei în expunerea la plumb. Transpunerea acestei directive
europene a fost necesară atât ca obligaţie asumată, cât şi pe baza datelor şi
studiilor existente la nivel naţional, din care reiese că nivelul expunerii la plumb este
ridicat, iar plumbemiile la copii depăşesc cu mult limitele considerate sigure
pentru sănătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în cadrul programului
de elaborare a unui sistem de indicatori de mediu şi sănătate (ENHIS) consideră
expunerea la plumbul din mediu şi plumbemia populaţiei printre indicatorii
principali de mediu şi sănătate ce ar fi recomandabil să fie monitorizaţi.
Plumbul este unul dintre poluanţii obigatoriu de monitorizat şi în aerul atmosferic, în contextul aquis-ului comunitar de mediu, transpus prin ordinul ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurator. Expunerea la plumbul din mediul înconjurător este încă o problemă în marile oraşe, datorită traficului auto şi plumbului din benzină, care este remanent în mediu zeci de ani, şi după încetarea utilizării lui. În zonele de metalurgie neferoasă, expunerea populaţiei la plumb, în zonele poluate istoric este încă o mare problemă de sănătate publică.
În acest context, screeningul are ca scop identificarea zonelor poluate, a populaţiei afectate, a nivelelor de expunere a populaţiei pentru a putea, în cunoştinţă de cauză, să se propună acţiuni concrete de intervenţie, atât asupra mediului poluat, cât şi de protejare a stării de sănătate a populaţiei. Metodologia propusă are în vedere determinarea zonelor/ariilor poluate, a căilor de expunere (în principal aer, sol, praf, praf de casă), a nivelelor de expunere populaţională (stabilite prin determinarea plumbemiei), analiza statistică în funcţie de diferiţi factori economico-sociali şi comportamentali solicitaţi în chestionar. Proiectul legislativ are în vedere numai populaţia generală, expusă fără voie acestui risc, la plumbul din mediul de viaţă.
Prof. dr. Victor Voicu, specialist în toxicologie, a declarat pentru Rompres că metalele grele afectează practic difuz organismele, dând afecţiuni multiple.Cele mai frecvente afecţiuni sunt sindromul hematologic şi renal la copii, anemie, tulburări ale sistemului nervos central periferic. El a menţionat că în România utilizarea benzinei cu plumb s-a prelungit foarte mult dăunând vegetaţiei, animalelor şi implicit oamenilor.La această poluare se adaugă poluarea industrială, în legătură cu care prof. dr. Voicu a evidenţiat poluarea gheţii de la Polul Nord, ca urmare a poluării industriale. Specialistul a adus în discuţie necesitatea existenţei unei preocupări din partea autorităţilor pentru reducerea poluării.
Plumbul este unul dintre poluanţii obigatoriu de monitorizat şi în aerul atmosferic, în contextul aquis-ului comunitar de mediu, transpus prin ordinul ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurator. Expunerea la plumbul din mediul înconjurător este încă o problemă în marile oraşe, datorită traficului auto şi plumbului din benzină, care este remanent în mediu zeci de ani, şi după încetarea utilizării lui. În zonele de metalurgie neferoasă, expunerea populaţiei la plumb, în zonele poluate istoric este încă o mare problemă de sănătate publică.
În acest context, screeningul are ca scop identificarea zonelor poluate, a populaţiei afectate, a nivelelor de expunere a populaţiei pentru a putea, în cunoştinţă de cauză, să se propună acţiuni concrete de intervenţie, atât asupra mediului poluat, cât şi de protejare a stării de sănătate a populaţiei. Metodologia propusă are în vedere determinarea zonelor/ariilor poluate, a căilor de expunere (în principal aer, sol, praf, praf de casă), a nivelelor de expunere populaţională (stabilite prin determinarea plumbemiei), analiza statistică în funcţie de diferiţi factori economico-sociali şi comportamentali solicitaţi în chestionar. Proiectul legislativ are în vedere numai populaţia generală, expusă fără voie acestui risc, la plumbul din mediul de viaţă.
Prof. dr. Victor Voicu, specialist în toxicologie, a declarat pentru Rompres că metalele grele afectează practic difuz organismele, dând afecţiuni multiple.Cele mai frecvente afecţiuni sunt sindromul hematologic şi renal la copii, anemie, tulburări ale sistemului nervos central periferic. El a menţionat că în România utilizarea benzinei cu plumb s-a prelungit foarte mult dăunând vegetaţiei, animalelor şi implicit oamenilor.La această poluare se adaugă poluarea industrială, în legătură cu care prof. dr. Voicu a evidenţiat poluarea gheţii de la Polul Nord, ca urmare a poluării industriale. Specialistul a adus în discuţie necesitatea existenţei unei preocupări din partea autorităţilor pentru reducerea poluării.
