Capitol I:

Definitii

Art. 1.
În înţelesul prezentei legi, în sistemul national integrat de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, următorii termeni au întelesul următor:
Asistenta Publica Integrata de Urgenta este asistenta medicala si tehnica de urgenta, asigurata la toate nivelele de institutiile publice de stat aflate in structurile Ministerului Sanatatii, Ministerului Administratiei si Intenelor si / sau in structura autoritatilor publice locale.
Asistenta medicala privata de urgenta este asistenta medicala de urgenta, asigurata la toate nivelele de serviciile private de urgenta apartinand unor organizatii non-guvernamentale care functioneaza in scop umanitar, non-profit, sau unor firme, asociatii sau persoane fizice, care functioneaza in scop comercial.
Asistenta medicala de urgenta este acordarea asistentei medicale de urgenta de catre personal medical calificat. Ea poate fi acordata la diferite nivele de catre medici si asistenti medicali cu diferite nivele        de pregatire.
Urgenta medicala este o accidentare sau imbolnavire acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat si / sau a asistentei medicale de urgenta la unul sau mai multe nivele, dupa caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde sint necesare una sau mai multe resurse de interventie in faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile intr-un spital local, judetean sau regional, sau urgenta fara pericol vital unde ingrijirile pot fi efectuate, dupa caz, cu sau fara utilizarea unor resurse prespistlicesti, la un centru local, sau judetean.
Pacient critic este pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afectiuni care pot avea complicatii ireversibile si care necesita interventie chirurgicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie de terapie intensiva generala sau specializata. 
Primul ajutor calificat este efectuarea unor gesturi salvatoare de viata de catre persoane fara pregatire medicala de baza, care au urmat cursuri speciale de formare si care au in dotarea lor echipamentele specifice acestui scop, functionand sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat, aflat sub coordonarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta, in colaborare cu autoritatile publice locale si institutiile Ministerului Sanatatii.
Spital local / centru local de urgenta este un spital la nivelul unui municipiu, al unui oras sau al unui centru local de urgenta, cu competentele si resursele umane si materiale, necesare rezolvarii unei parti din urgentele locale, urmand ca urgentele ce nu pot fi rezolvate definitiv sa fie stabilizate si transferate catre spitalul judetean sau direct catre spitalul regional, dupa caz in conformitate cu protocoalele in vigoare.
Spital Judetean de Urgenta este un spital aflat in resedinta unui judet, care detine competentele si resursele umane si materiale, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru majoritatea cazurilor care provin din judetul respectiv si care nu pot fi tratate definitiv la nivel local in spitalele municipale sau orasenesti in conformitate cu protocoalele in vigoare
Centru Regional de Urgenta este un spital aflat in resedinta unui judet, care detine competentele si resursele umane si materiale, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, in spitalele municipale si orasenesti, la nivelul judetului respectiv, precum si pentru toate cazurile din judetele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judetene, din cauza lipsei de resurse materiale si / sau umane sau din cauza complexitatii cazului in conformitate cu protocoalele in vigoare
Serviciu de Ambulanta Judetean (si al Municipiului Bucuresti) este un serviciu medical public cu personalitate juridica, avand in structura sa un compartiment pentru asistenta medicala de urgenta, cu echipaje medicale de urgenta cu sau fara medic si un compartiment pentru consultatii medicale si transport sanitar.
Serviciu Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD) este un serviciu public integrat, fara personalitate juridica, avand in structura sa echipe integrate de reanimare, specializate in acordarea asistentei medicale si tehnice de urgenta, precum si echipe cu personal para-medical, specializat in acordarea primului ajutor calificat. SMURD functioneaza in cadrul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta si a Unitatii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in colaborare cu spitalele judetene, regionale si cu autoritatile publice locale.
Unitate de Primire a Urgentelor (UPU) este o sectie aflata in structura unui spital local, judetean sau regional, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta a pacientilor cu afectiuni acute care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante.
Centru Unic de Apel de Urgenta este centrul de preluare si transfer al apelurilor de urgenta la numarul unic de apel 112.
Dispecerat Medical de Urgenta este un centru de preluare si tratare a apelurilor de urgenta cu caracter medical, primite prin Centrul Unic de Apel 112 sau direct, cum ar fi in cazul serviciilor private de ambulanta.
Dispecerat Integrat de Urgenta este un centru in care preluarea apelului la numarul 112, alarmarea si coordonarea echipajelor de interventie ale mai multor servicii de urgenta cu caracter medical si ne-medical se face simultan in acelasi sediu de catre personal special pregatit.
Misiuni de Salvare Aeriana sunt misiunile primare sau secundare ce se desfasoara utilizand elicoptere special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii unei/ unor vieti aflate in pericol, din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute sau care se afla intr-un mediu ostil vietii.                                           
Misiuni de Ambulanta aeriana sunt misiuni secundare de transport sanitar, planificate in prealabil, in care starea pacientului sau a pacientilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriana. Misiunile de ambulanta aeriana pot include si cazurile critice transportate pe distante lungi, ce nu pot fi efectuate decat cu avionul sanitar.
Personal paramedical este personal fara pregatire medicala de baza, instruit special la diferite nivele in acordarea primului ajutor calificat, utilizand echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe.


Capitol II: Dispozitii generale

Sectiunea 1: Primul ajutor calificat

Art. 2.
Acordarea primului ajutor calificat se efectueaza in regim public si este o datorie a statului si un drept al cetateanului; ea nu poate fi efectuata in scop comercial.
Primul ajutor calificat se acorda intr-un cadru instutionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta, in colaborare cu autoritatile publice locale si structurile Ministerului Sanatatii.
Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata.
Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor si standardelor nationale si europene in vigoare, si autospeciale de interventie fara capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semi-automate.
Organizatiile non-guvernamentale non-profit pot participa in aceasta activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu autoritatile publice locale.
Art. 3.
Personalul care activeaza in cadrul echipajelor de prim ajutor calificat va fi pregatit  in  institutiile de invatamant si in centrele de formare specializate aflate in structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
Formarea personalului specializat in acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program agreat de Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Cercetarii, si aprobat de Inspectorul General al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.   
Art. 4. Finantarea echipajelor de prim ajutor calificat si dotarea acestora se va face din bugetul de stat, din bugetul autoritatilor publice locale precum si din sponsorizari si donatii.

Sectiunea 2: Asistenta medicala publica de urgenta

Art. 5.
Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene si cel al Municipiului Bucuresti, precum si de echipajele integrate ale Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, autoritatilor publice locale si spitalelor judetene si regionale.
Personalul medical precum si personalul nemedical care participa in acordarea asistentei medicale publice de urgenta in faza prespitaliceasca va fi pregatit in centre de formare, agreate si autorizte de Ministerul Sanatatii.
Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca se va acorda utilizand ambulante tip B si C, pe baza standardelor si normelor nationale si europene in vigoare.
Asistenta medicala publica de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele locale, judetene si regionale aflate in structura Ministerului Sanatatii si / sau a autoritatilor publice locale.
Art. 6.
Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelele ei, este o datorie a statului si un drept al cetateanului. Aceasta va include si misiunile de salvare aeriana.
Acordarea asistentei medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial. 
Art. 7.
Finantarea acordarii asistentei medicale publice de urgenta se va face din bugetul de stat, din fondurile Casei Nationale de Asigurari pentru Sanatate, din bugetul autoritatilor publice locale, precum si din alte surse prevazute prin lege. Serviciile medicale publice de urgenta pot achizitiona echipamente si autospeciale in sistem leasing din venituri proprii si din bugetul de stat.
Centrele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta de grad II vor        beneficia de finantare suplimentara pentru ingrijirea cazurilor critice, ale carei costuri nu pot fi acoperite din fondurile obtinute din casele de asigurari desanatate. 
Unitatile de Primire a Urgentelor din cadrul centrelor regionale si din cadrul spitalelor de urgenta vor fi finantate in mod distinct cu sumele necesare acordarii asistentei de urgenta adecvate, sub forma unui procent calculat din bugetul total al spitalului in structura caruia se afla, luand in considerare numarul total al pacientilor, procentul cazurilor critice si nivelul de competenta al personalului care activeaza in UPU.
                                                                                                             

Sectiunea 3: Asistenta medicala privata de urgenta


Art. 8.
Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta pe baza unui contract direct cu beneficiarul, pe baza unui contract cu asiguratorul privat al beneficiarului sau la solicitarea directa a beneficiarului sau a apartinatorilor acestuia.
Personalul medical precum si personalul nemedical care participa in acordarea asistentei medicale private de urgenta in faza prespitaliceasca va fi pregatit in centre de formare agreate si autorizate de Ministerul Sanatatii.
Art. 9.
Asistenta medicala privata de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele private pe baza unui contract direct cu beneficiarul, pe baza unui contract cu asiguratorul privat al beneficiarului sau la solicitarea directa a beneficiarului sau a apartinatorilor acestuia.
Asistenta medicala privata de urgenta va fi acordata de institutiile private,       respectand standardele minime de calitate si de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sanatatii.
Asistenta medicala privata de urgenta va include si misiunile de ambulanta aeriana pe baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.
Art. 10
Asistenta medicala privata de urgenta va fi finantata prin plata directa de catre beneficiari si din sursele private de asigurari pentru sanatate. La nivel spitalicesc, asistenta privata de urgenta poate fi finantata si din fondurile Casei Nationale pentru Asigurari de Sanatate, cu conditia ca valoarea finantarii sa nu depaseasca valoarea finantarii contractata cu spitalele publice pentru aceeasi categorie de caz si pentru acelasi tip de investigatii.


Capitolul III: Acordarea asistentei publice, medicale si tehnice de urgenta si a primului  ajutor calificat

Art. 11.
Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca va fi coordonata la nivel judetean sau regional, de dispecerate integrate de urgenta 112 sau dispecerate medicale specializate, aflate in legatura cu centrele unice de apel 112.
Art. 12.
Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se organizeaza la nivel local, rural si urban, precum si la nivel judetean si regional.
Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se acorda la diferite nivele de competenta, incepand cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele     comunitare aflate la nivel rural, pana la nivelul interventiei de salvare aeriana cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional.
Competentele si atributiile echipajelor publice de interventie de diferite nivele in faza prespitaliceasca se stabilesc prin ordin comun al Ministrului Sanatatii si al Ministrului Administratiei si Internelor.
Art. 13.
Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca nu pot fi subcontractate de servicii private, in vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clientilor serviciilor private, sau unor clienti proprii, si nu pot bloca echipaje de urgenta pentru inlocuirea unor echipaje ale unor servicii private.
La nivel spitalicesc, asistenta medicala de urgenta se asigura in spitalele locale, judetene si regionale.
Art. 14.
Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor, se va realiza o retea regionala de spitale, avand un centru regional de urgenta de gradul I si, in jurul acestuia, spitale de urgenta de gradul II sau III. In fiecare regiune va functiona, intr-un alt judet din afara centrului regional de grad I, minim un spital de urgenta de gradul II.
Criteriile de clasificare ale spitalelor de urgenta locale si judetene, din punctul de vedere al competentelor si resurselor materiale si umane, se vor publica prin ordin al Ministrului Sanatatii.
Art. 15.
Centrele regionale de urgenta vor fi create in cele 8 regiuni europene de dezvoltare socio-economica, avand la baza resursele umane si materiale aflate in centrele universitare traditionale. Ele vor fi create in Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Targu Mures, Timisoara si Iasi.
In structura centrelor regionale de urgenta se vor afla toate specialitatile chirurgicale si medicale din structura spitalului judetean din judetul respectiv, precum si infrastructura pentru investigatii clinice si paraclinice si oricare alta specialitate unica, cu caracter de urgenta, aflata in afara structurii spitalului judetean din judetul respectiv.
Centrele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta pot opera echipaje integrate publice de interventie prespitaliceasca terestra (SMURD) in colaborare cu structurile Ministerului Adminsitratiei si Internelor si cu autoritatile publice locale.  
Centrele regionale de urgenta pot opera echipaje integrate publice de salvare aeriana, in baza OUG 126 din 2003, aprobata prin Legea 40 din 2004.
Arondarea judetelor la centrele regionale va fi efectuata pe baza unui ordin al Ministrului Sanatatii, luand in considerare regiunile de dezvoltare socio-economica din care fac parte si distantele aeriene si terestre intre un spital judetean si un anumit centru regional.
In structura centrelor regionale si a spitalelor de urgenta de grad II si III vor functiona unitati de primire a urgentelor, corespunzatoare nivelului centrului in care se afla si numarului cazurilor de urgenta asistate anual.
Centrele regionale de urgenta vor avea rolul de monitorizare si indrumare metodologica a intregii activitati de  asistenta medicala de urgenta din regiunile pe care le deservesc.
Modalitatile de monitorizare si indrumare, precum si modalitatile de colectare a datelor, vor fi stabilite printr-un ordin al Ministrului Sanatatii.
Art. 16.
Spitalele judetene de urgenta, precum si centrele regionale de urgenta, nu au dreptul de a refuza transferul pacientilor aflati in stare critica daca spitalul sau centrul unde se afla pacientul respectiv nu are resursele umane si / sau materiale necesare acordarii asistentei de urgenta in mod corespunzator si definitiv.
Centrele si spitalele locale de urgenta, precum si spitalele judetene de urgenta vor organiza transferul pacientilor critici in mod corespunzator, evitand intarzierile ne-justificate, catre un centru superior, daca rezolvarea definitiva a cazului depaseste competentele sau resursele din spitalul in care se afla acesta.
Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic vor fi publicate printr-un ordin al Ministrului Sanatatii.



Capitol IV: Acordarea asistentei medicale private de urgenta



Art. 17.
Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca se coordoneaza la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii.
Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca se organizeaza pe o zona stabilita de furnizorul de servicii, cu conditia ca acesta sa aiba mijloacele necesare acoperirii zonei respective in timpii prevazuti pentru servicile publice pentru diferite categorii de urgenta.
Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca va fi asigurata cu ambulante si echipamente care respecta normele si standardele minime impuse serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.
Art. 18.
Serviciile medicale private de urgenta prespitaliceasca nu pot contracta serviciile publice in vederea acoperirii unor zone care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie.
Servciile medicale private spitalicesti de urgenta se organizaeaza in structura spitalelor private, respectand standardele minime impuse de Ministerul Sanatatii serviciilor publice spitalicesti de urgenta.
Serviciile medicale private de urgenta spitaliceasca au obligatia de a stabiliza oricare pacient care soseste in serviciul respectiv, in stare critica, sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afectiuni acute grave, indiferent de capacitatea financiara a acestuia de a achita costurile tratamentului si de calitatea sa de asigurat, pacientul putand fi transportat la un spital public, in conditii corespunzatoare, doar dupa stabilizarea functiilor vitale si acordarea tratamentului de urgenta.
Art. 19.
Spitalele private  pot fi contractate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, la tarifele practicate cu spitalele publice pentru serviciile de urgenta spitaliceasca, in cazul in care spitalele private au organizate in structura lor unitati de primire a urgentelor deschise publicului larg, fara discriminare, asigurand standardele minime de organizare si resursele umane si materiale impuse de Ministerul Sanatatii spitalelor publice.


Capitolul V: Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti


Art. 20.
Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice cu personalitate juridica.
Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti au ca scop principal acordarea           asistentei medicale de urgenta, utilizand personal medical si mediu calificat la diferite nivele, precum si conducatori auto formati ca ambulantieri.
Art. 21.
Servciile Judetene de Ambulanta si al Municipiului Bucuresti au in structura lor doua compartimente distincte: compartimentul de asistenta medicala de urgenta si compartimentul de consultatii si transport sanitar.
Compartimentul de asistenta medicala de urgenta are in dotare ambulante de tip B si C, in vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fara medic.
In cazul in care echipajele de urgenta sunt fara medic, ele vor functiona cu un asistent medical ca sef de echipaj. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit.
Ambulantele tip B si C nu vor fi utilizate in scop de consultatii la domiciliu sau transport ne-medicalizat al pacientilor stabili, fara probleme medicale acute.
Art. 22.
Compartimentul de asistenta medicala de urgenta va efectua si transporturi medicalizate ale pacientilor critici si ale celor cu accidentari sau imbolnaviri acute, care necesita supravegherea unui asistent medical sau medic si monitorizarea cu echipamentele medicale specifice.
Compartimentul de asistenta medicala de urgenta va functiona in regim de asteptare si poate fi finantat suplimentar din bugetul de stat si din lte surse prevazute prin lege, pe langa finantarea de baza din partea Casei Nationale de Asigurari pentru Sanatate.
Art. 23.
Compartimentul pentru consultatii si transport sanitar functioneaza ca si compartiment distinct in cadrul serviciilor de ambulanta judetene si cel al Municipiului Bucuresti, avand in structura sa medici, conducatori auto ambulantieri si asistenti.
In dotarea compartimentului pentru consultatii si transport sanitar se vor afla ambulante tip A1 si A2, conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, precum si autoturisme de transport pentru medicii de serviciu.
In cadrul compartimentului pentru consultatii si transport pot activa si medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta, efectuand garzi.
Art. 24.
Activitatea de transport va fi efectuata de ambulantieri si asistenti sau doar de ambulantieri, dupa caz.
Art. 25.
Activitatea de consultatii la domiciliu nu poate fi efectuata de asistenti medicali, ea fiind activitate medicala rezervata medicilor.
Activitatea de consultatii la domiciliu si cea de transport sanitar ne-medicalizat va fi finantata prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, precum si din venituri proprii.
Activitatea de consultatii la domiciliu si de transport sanitar poate fi externalizata partial sau total, ea putand fi contractata sau subcontractata de servicii private de ambulanta si de transport sanitar.
Art. 26.
Coordonarea activitatii compartimentului de urgenta poate fi efectuata de un medic sau asistent medical special pregatit.
Coordonarea activitatii de consultatii la domiciliu se va efectua de catre un medic specialist sau prima