Atrofia sistemică multiplă (Sindromul
Shy-Drager) reprezintă o afectare a sistemului nervos autonom caracterizată
prin hipotensiune posturală - o scădere excesivă a presiunii sangvine care
cauzează ameţeli, pierderi temporare ale cunoştinţei la ridicarea bruscă în
picioare. Există 3 tipuri de sindroame Shy Drager. Primul este tipul
Parkinsonian care poate include simptome ale bolii Parkinson la un moment dat în evoluţia bolii cum
ar fi apariţia tremorului membrelor, lentoarea mişcărilor, înţepenirea
muşchilor. Al doilea tip este tipul cerebelar care se poate manifesta prin
simptome de tipul pierderea echilibrului, tendinţa la cădere. Al treilea tip
este tipul mixt care le combină pe primele două.
Manifestări clinice
Simptomele de tip parkinsonian şi cele ale disfuncţiei sistemului nervos autonom cum ar fi constipaţia şi impotenţa sexuală la bărbaţi predomină în stadiile incipiente ale bolii la majoritatea pacienţilor care dezvoltă hipotensiune posturală.
Constipaţia poate fi severă şi foarte greu de tratat la unii pacienţi. Sindromul Shy-Drager poate fi dificil de diagnosticat în stadiile incipiente dar majoritatea pacienţilor dezvoltă hipotensiunea posturală în primul an de boală. Pentru majoritatea pacienţilor tensiunea arterială este oscilantă şi cauzează cefalee severă. Mai pot să apară simptome cum ar fi slăbiciune, vedere dublă sau alte tulburări de vedere, neclaritatea vorbirii, tulburări senzoriale, dificultăţi de înghiţire şi respiraţie, aritmii cardiace, lipsa transpiraţiei şi chiar diaree.
Tratament
Sindromul Shy-Drager este dificil de tratat datorită fluctuaţiilor tensiunii arteriale. Tratamentul constă în controlul simptomelor. Medicaţia anti-parkinsoniană cum ar fi L-dopa poate ajută dar trebuie utilizată cu precauţie deoarece scade tensiunea arterială cauzând sincope. Pentru a creşte tensiunea arterială creşterea consumului de lichide şi sare poate fi benefică. Medicamente care cresc tensiunea arterială cum ar fi corticosteroizii pot avea efecte adverse şi de aceea trebuie monitorizate atent de medic. Medicaţia alfa-adrenergică, metoclopramidul, derivaţii de ergotamină şi indometacinul sunt utile în unele situaţii. Dormitul noaptea cu capul mai sus, pe mai multe perne, poate fi benefic pentru prevenirea ameţelilor matinale şi reduc durerile de cap. În cazuri rare este necesară implantarea de pace-maker pentru controlul tulburărilor de ritm cardiace.
Prognostic
Pacienţii cu sindromul Shy Drager decedează în general în 7-10 ani de la instalarea simptomelor. Cauza cea mai frecventă a decesului este pneumonia, deşi responsabile pot fi şi tulburările de ritm cardiace.
Preluat de la www.sfaturimedicale.ro
Manifestări clinice
Simptomele de tip parkinsonian şi cele ale disfuncţiei sistemului nervos autonom cum ar fi constipaţia şi impotenţa sexuală la bărbaţi predomină în stadiile incipiente ale bolii la majoritatea pacienţilor care dezvoltă hipotensiune posturală.
Constipaţia poate fi severă şi foarte greu de tratat la unii pacienţi. Sindromul Shy-Drager poate fi dificil de diagnosticat în stadiile incipiente dar majoritatea pacienţilor dezvoltă hipotensiunea posturală în primul an de boală. Pentru majoritatea pacienţilor tensiunea arterială este oscilantă şi cauzează cefalee severă. Mai pot să apară simptome cum ar fi slăbiciune, vedere dublă sau alte tulburări de vedere, neclaritatea vorbirii, tulburări senzoriale, dificultăţi de înghiţire şi respiraţie, aritmii cardiace, lipsa transpiraţiei şi chiar diaree.
Tratament
Sindromul Shy-Drager este dificil de tratat datorită fluctuaţiilor tensiunii arteriale. Tratamentul constă în controlul simptomelor. Medicaţia anti-parkinsoniană cum ar fi L-dopa poate ajută dar trebuie utilizată cu precauţie deoarece scade tensiunea arterială cauzând sincope. Pentru a creşte tensiunea arterială creşterea consumului de lichide şi sare poate fi benefică. Medicamente care cresc tensiunea arterială cum ar fi corticosteroizii pot avea efecte adverse şi de aceea trebuie monitorizate atent de medic. Medicaţia alfa-adrenergică, metoclopramidul, derivaţii de ergotamină şi indometacinul sunt utile în unele situaţii. Dormitul noaptea cu capul mai sus, pe mai multe perne, poate fi benefic pentru prevenirea ameţelilor matinale şi reduc durerile de cap. În cazuri rare este necesară implantarea de pace-maker pentru controlul tulburărilor de ritm cardiace.
Prognostic
Pacienţii cu sindromul Shy Drager decedează în general în 7-10 ani de la instalarea simptomelor. Cauza cea mai frecventă a decesului este pneumonia, deşi responsabile pot fi şi tulburările de ritm cardiace.
Preluat de la www.sfaturimedicale.ro
