Asigurarea noastră de viitor este ascunsă în cutele
ADN-ului. Dar dacă este adevărat că o strategie realmente eficientă de a
îmbătrîni frumos este aceea de a-ţi alege părinţii potriviţi, arta
"life-extension" - cu alte cuvinte a prelungirii vieţii - este un
exerciţiu de alchimie cotidiană pe care este bine să-l înveţi încă din
tinereţe, fără a fi nevoit să recurgi la nici un "pact cu diavolul",
este de părere Claudia Ferrero,
semnatara articolului din ediţia de luni, 8 mai, a ziarului italian La Stampa.
"89, 90, 100... nu vreau să ating eternitatea prin operele mele, vreau să o ating nemurind". Doctorul David Fein, directorul Centrului pentru longevitate de la Princeton, statul New Jersey, surâde la gluma lui Woody Allen, ştiind foarte bine că astăzi s-au deschis noi căi de a încetini, şi eventual răsturna, procesele îmbătrânirii. În timp ce biologia, ştiinţele informatice şi nanotehnologiile se întâlnesc pentru a dezvălui secretele genomului uman, prin studierea proceselor biochimice şi a evoluţiilor metabolismului, punerea la punct a unor medicamente personalizate, în laboratorul nostru casnic, putem începe să ne păstrăm capitalul stării bune de sănătate. Modalitatea este simplă: este suficient să se dea o mână de ajutor genelor.
Îmbătrânirea dezvăluie inexorabil diferenţele noastre structurale şi de rezistenţă, dar, cu complicitatea unui stil de viaţă mai mult sau mai puţin sănătos, aceste predispoziţii pot fi întărite sau limitate.
Longevitatea este o călătorie cu etape, o capodoperă personală alcătuită din modul în care gândim, ne hrănim, reacţionăm la stres, abordăm munca, investim în viaţa afectivă, în spiritualitate. Că ne place sau nu, spun cercetătorii americani, este un proiect lung cât viaţa. Forbes.com a rezumat liniile directoare, evidenţiind cele "15 moduri pentru a trăi mai mult".
"Dacă vrei cu adevărat să adaugi ani existenţei tale, atunci începe prin a-ţi schimba modul de a gândi", se repetă neîncetat la Mayo Clinic din Rochester, în Minnesota, după ce s-a constatat că persoanele optimiste tind să aibă tensiunea mai scăzută decât cei care au temperament opus, mai ales datorită unui răspuns mai bun la stres. Dacă ştii să combaţi destinul potrivnic, se ştie, acest lucru te ajută să te simţi mai bine.
O altă tastă pe care apasă cercetătorii americani este gradul de "conştiinciozitate". Cu cât eşti mai lipsit de el cu atât mori mai curând. Despre ce este vorba a încercat să explice, printr-un exemplu, psihologul Howard Friedman de la University of California, Riverside: "A fi conştiincios nu înseamnă a privi de ambele părţi ale străzii înainte de a o traversa, ci a le privi atunci când semaforul se face verde, astfel încât să nu loveşti accidental un pieton mai lent decât noi". Pe scurt, a fi scrupulos predispune la a reacţiona în mod constructiv la obstacole emoţionale şi sociale, în avantajul sănătăţii.
Forbes.com nu uită desigur nici regulile de aur ale aspiraţiei la a deveni centenari, comportamente în termeni de igienă de viaţă şi de control medical, care merg de la sistarea fumatului la consumarea de alimente bogate în anti-oxidanţi, în frunte cu fructele şi verdeţurile; de la combaterea supraponderii la practicarea exerciţiului fizic regulat şi până la a face dragoste mai des. Nu este vorba - spun cercetătorii - de un răspuns biologic dezlănţuit de actul sexual în sine, ci mai degrabă de o cascadă de efecte secundare benefice: mai puţin stres, mai multă fericire, o odihnă mai bună, care se traduc printr-o tensiune scăzută şi o mai mare protecţie împotriva infarctului şi a afecţiunilor cardiace.
Sunt recomandări ce trebuie respectate toată viaţa. "Poate că acest lucru nu sună simpatic, dar este mult mai mult decât să mori", remarcă gurul "anti-aging". Au de partea lor numerele: speranţa de viaţă pentru femei a ajuns la 83,7 ani, iar la bărbaţi la 77,8 ani. ªi dacă longevitatea este şi meritul unor controale medicale la care ne supunem, americanii au atras atenţia asupra controlului clasic prin excelenţă dintre examenele diagnostice, cel privind colesterolul. Unii cercetători au calculat că, în SUA, circa jumătate dintre persoanele care au afecţiuni cardiace are niveluri considerate normale ale colesterolului, fapt ce creează îndoieli privind valoarea testelor tradiţionale. Din acest motiv, se recomandă examene de ultimă generaţie, care, alături de colesterolemia totală, LDL şi trigliceride măsoară şi "subclase" de colesterol implicate în dezvoltarea unor maladii cardio-circulatorii.
Dacă dorinţa de a rămâne tineri cât mai mult timp posibil, într-o societate care îmbătrâneşte tot mai mult, nu merge în pas egal cu semnele timpului asupra pielii, are loc boom-ul chirurgiei estetice. Dar aceasta este o altă poveste.
Ziarul La Stampa publică legat de această temă şi alt articol semnat de Giacomo Galeazzi, sub titlul: "O maladie numită timpul liber". A munci oboseşte, spune titlul unei celebre culegeri de poezii semnate de scriitorul Cesare Pavese, dar "il dolce far nulla" oboseşte şi mai mult din cauza excesului cotidian de tehnologie. Potrivit unui studiu al revistei "Riza Psicosomatica", şase italieni din zece sunt afectaţi de noul sindrom al "stresului timpului liber". Telefoane celulare tot timpul deschise, Internet conectat "full time", computer, decoder, televizor - toate echipamente care macină informaţiile în timp real.
Viaţa privată devine mai rea decât cele opt ore petrecute la birou. Cauzele? Pentru un italian din doi necesitatea de a trăi mereu pe fugă şi obsesia de a fi reperat tot timpul. Simbolul noului mileniu nu mai este maşina sau hainele de firmă şi forma fizică, ci celularul. De această maladie a vremurilor moderne suferă nici mai mult nici mai puţin decât 74 la sută dintre cei intervievaţi. Mai mult: 71 la sută au recunoscut că gradul de stres, în ultimii ani, a crescut în mod hotărât, revărsându-se în medii diferite de cel lucrativ. "În jurul tehnologiei se amorsează noi îndatoriri şi 'status symbol', care cresc povara stresului", a explicat Vittorio Caprioglio, directorul Institutului Riza. "Datoria de a fi tot timpul reperaţi, mereu disponibili, informaţi şi conectaţi, în loc să te eliberezi de sarcinile de serviciu, face în aşa fel ca tensiunile şi nervozitatea, odată cantonate între pereţii locului de muncă, să contamineze fiecare moment al zilei. Inclusiv viaţa de familie şi de cuplu".
Prin urmare, nu numai munca. Stresul noului mileniu trăieşte în timpul liber, acasă şi în locurile de recreere. Mai mult de un italian din trei (32 la sută) pune pe primul loc al "stress parade" familia şi viaţa de cuplu, în timp ce 29 la sută văd în timpul liber principala sursă de anxiozitate, iar 16 la sută în relaţiile cu prietenii şi cunoscuţii care îţi telefonează încontinuu. Numai sub un intervievat din patru (19 la sută) a declarat că resimte mai mult stres la propriul loc de muncă.
Principalele cauze de tulburare sunt prin urmare ritmurile frenetice impuse de noile tehnologii. Coşmarul cel mai mare pentru un intervievat din patru (26 la sută) constă să trăieşti mereu pe fugă, în timp ce obsesia reperării devine sursa de anxiozitate prin excelenţă, pentru 21 la sută. Dar nu numai: îţi distrug fiecare moment de relaxare şi mania cumpărăturii potrivite (16 la sută), nevoia de a fi tot timpul informaţi (12 la sută) şi necesitatea de a părea tineri (10 la sută).
Rezultatul? Creşterea tulburărilor de somn şi alimentaţie, creşterea folosirii nediscriminatorii de medicamente şi visul de a "scoate ştecherul din priză", literalmente, chiar dacă cei care reuşesc acest lucru sunt numai 6 la sută. Astfel, aproape un intervievat din trei (28 la sută) se străduieşte să meargă mai departe, dar în final clachează, şi peste un intervievat din patru (21 la sută) recunoaşte că devine agresiv şi inabordabil. 17 la sută par să se fi obişnuit, în timp ce 9 la sută, dimpotrivă, fac atacuri de panică.
În anii '70, automobilele erau adevăratul indicator al status-ului social, la fel ca locul de muncă stabil şi funcţia politică. În anii '80, îmbrăcămintea de firmă şi banii. În anii '90, fitness-ul şi trezirea. Astăzi, şi stresul devine "hi tech": în primul rând celularul (31 la sută), urmat de ceas (24 la sută), de televizor, posibil cu decoder şi tot timpul aprins (19 la sută), pe lângă maşină (15 la sută) şi computer (8 la sută). (Rompres)
"89, 90, 100... nu vreau să ating eternitatea prin operele mele, vreau să o ating nemurind". Doctorul David Fein, directorul Centrului pentru longevitate de la Princeton, statul New Jersey, surâde la gluma lui Woody Allen, ştiind foarte bine că astăzi s-au deschis noi căi de a încetini, şi eventual răsturna, procesele îmbătrânirii. În timp ce biologia, ştiinţele informatice şi nanotehnologiile se întâlnesc pentru a dezvălui secretele genomului uman, prin studierea proceselor biochimice şi a evoluţiilor metabolismului, punerea la punct a unor medicamente personalizate, în laboratorul nostru casnic, putem începe să ne păstrăm capitalul stării bune de sănătate. Modalitatea este simplă: este suficient să se dea o mână de ajutor genelor.
Îmbătrânirea dezvăluie inexorabil diferenţele noastre structurale şi de rezistenţă, dar, cu complicitatea unui stil de viaţă mai mult sau mai puţin sănătos, aceste predispoziţii pot fi întărite sau limitate.
Longevitatea este o călătorie cu etape, o capodoperă personală alcătuită din modul în care gândim, ne hrănim, reacţionăm la stres, abordăm munca, investim în viaţa afectivă, în spiritualitate. Că ne place sau nu, spun cercetătorii americani, este un proiect lung cât viaţa. Forbes.com a rezumat liniile directoare, evidenţiind cele "15 moduri pentru a trăi mai mult".
"Dacă vrei cu adevărat să adaugi ani existenţei tale, atunci începe prin a-ţi schimba modul de a gândi", se repetă neîncetat la Mayo Clinic din Rochester, în Minnesota, după ce s-a constatat că persoanele optimiste tind să aibă tensiunea mai scăzută decât cei care au temperament opus, mai ales datorită unui răspuns mai bun la stres. Dacă ştii să combaţi destinul potrivnic, se ştie, acest lucru te ajută să te simţi mai bine.
O altă tastă pe care apasă cercetătorii americani este gradul de "conştiinciozitate". Cu cât eşti mai lipsit de el cu atât mori mai curând. Despre ce este vorba a încercat să explice, printr-un exemplu, psihologul Howard Friedman de la University of California, Riverside: "A fi conştiincios nu înseamnă a privi de ambele părţi ale străzii înainte de a o traversa, ci a le privi atunci când semaforul se face verde, astfel încât să nu loveşti accidental un pieton mai lent decât noi". Pe scurt, a fi scrupulos predispune la a reacţiona în mod constructiv la obstacole emoţionale şi sociale, în avantajul sănătăţii.
Forbes.com nu uită desigur nici regulile de aur ale aspiraţiei la a deveni centenari, comportamente în termeni de igienă de viaţă şi de control medical, care merg de la sistarea fumatului la consumarea de alimente bogate în anti-oxidanţi, în frunte cu fructele şi verdeţurile; de la combaterea supraponderii la practicarea exerciţiului fizic regulat şi până la a face dragoste mai des. Nu este vorba - spun cercetătorii - de un răspuns biologic dezlănţuit de actul sexual în sine, ci mai degrabă de o cascadă de efecte secundare benefice: mai puţin stres, mai multă fericire, o odihnă mai bună, care se traduc printr-o tensiune scăzută şi o mai mare protecţie împotriva infarctului şi a afecţiunilor cardiace.
Sunt recomandări ce trebuie respectate toată viaţa. "Poate că acest lucru nu sună simpatic, dar este mult mai mult decât să mori", remarcă gurul "anti-aging". Au de partea lor numerele: speranţa de viaţă pentru femei a ajuns la 83,7 ani, iar la bărbaţi la 77,8 ani. ªi dacă longevitatea este şi meritul unor controale medicale la care ne supunem, americanii au atras atenţia asupra controlului clasic prin excelenţă dintre examenele diagnostice, cel privind colesterolul. Unii cercetători au calculat că, în SUA, circa jumătate dintre persoanele care au afecţiuni cardiace are niveluri considerate normale ale colesterolului, fapt ce creează îndoieli privind valoarea testelor tradiţionale. Din acest motiv, se recomandă examene de ultimă generaţie, care, alături de colesterolemia totală, LDL şi trigliceride măsoară şi "subclase" de colesterol implicate în dezvoltarea unor maladii cardio-circulatorii.
Dacă dorinţa de a rămâne tineri cât mai mult timp posibil, într-o societate care îmbătrâneşte tot mai mult, nu merge în pas egal cu semnele timpului asupra pielii, are loc boom-ul chirurgiei estetice. Dar aceasta este o altă poveste.
Ziarul La Stampa publică legat de această temă şi alt articol semnat de Giacomo Galeazzi, sub titlul: "O maladie numită timpul liber". A munci oboseşte, spune titlul unei celebre culegeri de poezii semnate de scriitorul Cesare Pavese, dar "il dolce far nulla" oboseşte şi mai mult din cauza excesului cotidian de tehnologie. Potrivit unui studiu al revistei "Riza Psicosomatica", şase italieni din zece sunt afectaţi de noul sindrom al "stresului timpului liber". Telefoane celulare tot timpul deschise, Internet conectat "full time", computer, decoder, televizor - toate echipamente care macină informaţiile în timp real.
Viaţa privată devine mai rea decât cele opt ore petrecute la birou. Cauzele? Pentru un italian din doi necesitatea de a trăi mereu pe fugă şi obsesia de a fi reperat tot timpul. Simbolul noului mileniu nu mai este maşina sau hainele de firmă şi forma fizică, ci celularul. De această maladie a vremurilor moderne suferă nici mai mult nici mai puţin decât 74 la sută dintre cei intervievaţi. Mai mult: 71 la sută au recunoscut că gradul de stres, în ultimii ani, a crescut în mod hotărât, revărsându-se în medii diferite de cel lucrativ. "În jurul tehnologiei se amorsează noi îndatoriri şi 'status symbol', care cresc povara stresului", a explicat Vittorio Caprioglio, directorul Institutului Riza. "Datoria de a fi tot timpul reperaţi, mereu disponibili, informaţi şi conectaţi, în loc să te eliberezi de sarcinile de serviciu, face în aşa fel ca tensiunile şi nervozitatea, odată cantonate între pereţii locului de muncă, să contamineze fiecare moment al zilei. Inclusiv viaţa de familie şi de cuplu".
Prin urmare, nu numai munca. Stresul noului mileniu trăieşte în timpul liber, acasă şi în locurile de recreere. Mai mult de un italian din trei (32 la sută) pune pe primul loc al "stress parade" familia şi viaţa de cuplu, în timp ce 29 la sută văd în timpul liber principala sursă de anxiozitate, iar 16 la sută în relaţiile cu prietenii şi cunoscuţii care îţi telefonează încontinuu. Numai sub un intervievat din patru (19 la sută) a declarat că resimte mai mult stres la propriul loc de muncă.
Principalele cauze de tulburare sunt prin urmare ritmurile frenetice impuse de noile tehnologii. Coşmarul cel mai mare pentru un intervievat din patru (26 la sută) constă să trăieşti mereu pe fugă, în timp ce obsesia reperării devine sursa de anxiozitate prin excelenţă, pentru 21 la sută. Dar nu numai: îţi distrug fiecare moment de relaxare şi mania cumpărăturii potrivite (16 la sută), nevoia de a fi tot timpul informaţi (12 la sută) şi necesitatea de a părea tineri (10 la sută).
Rezultatul? Creşterea tulburărilor de somn şi alimentaţie, creşterea folosirii nediscriminatorii de medicamente şi visul de a "scoate ştecherul din priză", literalmente, chiar dacă cei care reuşesc acest lucru sunt numai 6 la sută. Astfel, aproape un intervievat din trei (28 la sută) se străduieşte să meargă mai departe, dar în final clachează, şi peste un intervievat din patru (21 la sută) recunoaşte că devine agresiv şi inabordabil. 17 la sută par să se fi obişnuit, în timp ce 9 la sută, dimpotrivă, fac atacuri de panică.
În anii '70, automobilele erau adevăratul indicator al status-ului social, la fel ca locul de muncă stabil şi funcţia politică. În anii '80, îmbrăcămintea de firmă şi banii. În anii '90, fitness-ul şi trezirea. Astăzi, şi stresul devine "hi tech": în primul rând celularul (31 la sută), urmat de ceas (24 la sută), de televizor, posibil cu decoder şi tot timpul aprins (19 la sută), pe lângă maşină (15 la sută) şi computer (8 la sută). (Rompres)
