Imagistica
medicală ne dă din ce în ce mai multe informaţii despre ceea ce
se petrece în creier. De câţiva ani, utilizarea acestei tehnici le permite
neuroştiinţelor să se aplece asupra evoluţiei psihologice ale adolescenţilor şi
să înţeleagă mai bine problemele acestora, scrie Elisabeth Berthou, în
articolul său apărut într-o ediţie recentă a săptămânalului francez Courrier International. Pentru a şti
mai mult, cotidianul La
Presse, editat în provincia canadiană francofonă Quebec, a intervievat-o pe
Susan Tapert, specialistă în dezvoltarea creierului adolescenţilor, din cadrul
catedrei de psihiatrie a Universităţii
Statului California, din San Diego. "Multă vreme, s-a crezut că
dezvoltarea creierului este încheiată la 4 ani. Apoi, s-a vorbit de 12 ani.
Astăzi, descoperim că mai multe procese importante se desfăşoară pe întreaga
perioadă a adolescenţei", explică psihiatrul
Creierul unui copil de 12 ani este "ca o bucată mare de lut umed ce poate deveni orice. Credem că la acest moment el atinge potenţialul său maxim, dar că nu este prea eficient. Apoi, are loc un proces de elagaj (termen din silvicultură: operaţie de îndepărtare a crengilor din partea inferioară a tulpinii arborilor, aplicată în exploatările forestiere, n.red.). Unele conexiuni sunt eliminate, iar comunicarea dintre celulele nervoase se ameliorează. Pornind de la această masă de argilă, se ajunge la o sculptură."
Prelungind această metaforă, ziarul La Presse aminteşte că unele studii au demonstrat că forma "sculpturii" ar depinde "de ceea ce fac adolescenţii cu zilele lor. Este regula lui 'use it or lose it'" anglo-saxon (ori îl foloseşti, ori îl pierzi): activităţile sportive şi culturale ajută la întărirea circuitelor neuronale, în timp ce "a-ţi risipi adolescenţa pe o canapea nu ar produce cele mai bune efecte".
Părinţii şi educatorii cunosc această primejdie: perioada în care creierul adolescentului este foarte maleabil reprezintă un pericol. Posibilităţile sunt imense, dar creierul este fragil, insistă Susan Tapert. "Ironia este că aceasta survine în perioada în care adolescenţii încearcă lucruri noi, printre care alcoolul şi drogurile. Încercările nu constituie o problemă. Studiile noastre demonstrează, însă, că un adolescent care are simptomele unui om nedormit a consumat suficiente substanţe toxice pentru a dăuna dezvoltării creierului său."
Potrivit ziarului elveţian Le Temps, editat la Geneva, descoperirile neurologiei ridică o întrebare: "Dacă creierul adolescenţilor nu este încă desăvârşit, oare nu este normal ca şi comportamentele lor să fie, uneori, puţin instabile?". Căci, într-adevăr, explică cercetătorii, "lobul frontal nu este încă maturizat. Iar el este acela care controlează capacitatea de judecată şi de organizare. Înflăcăraţi de torentul de hormoni ce se revarsă în trupul lor, adolescenţii pur şi simplu nu ar avea capacitatea de a-şi înfrâna ardorile."
Din moment ce adultul deţine cheile comportamentului copilului, cum îl poate el influenţa în sensul bun? "A le spune 'lucrul acesta este aşa', este ceva complet contraproductiv, afirmă neuropsihologul Gabriel Leonard, din cadrul Universităţii McGill, din Montreal. Poate că adolescenţii nu au capacitatea de a lua decizii de viaţă şi de moarte. Cu toate acestea, pot - cu siguranţă - să hotărască ei înşişi să studieze una sau două ore mai degrabă decât să îşi petreacă ziua pe Internet. /Pe această temă, semnatara articolului recomandă ca "profitabilă lectura excelentului dosar consacrat adolescenţilor de nr. 717-718-719 al revistei Courrier International, apărut la 29 iulie 2004".(Rompres)
Creierul unui copil de 12 ani este "ca o bucată mare de lut umed ce poate deveni orice. Credem că la acest moment el atinge potenţialul său maxim, dar că nu este prea eficient. Apoi, are loc un proces de elagaj (termen din silvicultură: operaţie de îndepărtare a crengilor din partea inferioară a tulpinii arborilor, aplicată în exploatările forestiere, n.red.). Unele conexiuni sunt eliminate, iar comunicarea dintre celulele nervoase se ameliorează. Pornind de la această masă de argilă, se ajunge la o sculptură."
Prelungind această metaforă, ziarul La Presse aminteşte că unele studii au demonstrat că forma "sculpturii" ar depinde "de ceea ce fac adolescenţii cu zilele lor. Este regula lui 'use it or lose it'" anglo-saxon (ori îl foloseşti, ori îl pierzi): activităţile sportive şi culturale ajută la întărirea circuitelor neuronale, în timp ce "a-ţi risipi adolescenţa pe o canapea nu ar produce cele mai bune efecte".
Părinţii şi educatorii cunosc această primejdie: perioada în care creierul adolescentului este foarte maleabil reprezintă un pericol. Posibilităţile sunt imense, dar creierul este fragil, insistă Susan Tapert. "Ironia este că aceasta survine în perioada în care adolescenţii încearcă lucruri noi, printre care alcoolul şi drogurile. Încercările nu constituie o problemă. Studiile noastre demonstrează, însă, că un adolescent care are simptomele unui om nedormit a consumat suficiente substanţe toxice pentru a dăuna dezvoltării creierului său."
Potrivit ziarului elveţian Le Temps, editat la Geneva, descoperirile neurologiei ridică o întrebare: "Dacă creierul adolescenţilor nu este încă desăvârşit, oare nu este normal ca şi comportamentele lor să fie, uneori, puţin instabile?". Căci, într-adevăr, explică cercetătorii, "lobul frontal nu este încă maturizat. Iar el este acela care controlează capacitatea de judecată şi de organizare. Înflăcăraţi de torentul de hormoni ce se revarsă în trupul lor, adolescenţii pur şi simplu nu ar avea capacitatea de a-şi înfrâna ardorile."
Din moment ce adultul deţine cheile comportamentului copilului, cum îl poate el influenţa în sensul bun? "A le spune 'lucrul acesta este aşa', este ceva complet contraproductiv, afirmă neuropsihologul Gabriel Leonard, din cadrul Universităţii McGill, din Montreal. Poate că adolescenţii nu au capacitatea de a lua decizii de viaţă şi de moarte. Cu toate acestea, pot - cu siguranţă - să hotărască ei înşişi să studieze una sau două ore mai degrabă decât să îşi petreacă ziua pe Internet. /Pe această temă, semnatara articolului recomandă ca "profitabilă lectura excelentului dosar consacrat adolescenţilor de nr. 717-718-719 al revistei Courrier International, apărut la 29 iulie 2004".(Rompres)
