Acidul benzoic, din care se face remediul homeopatic Benzoicum acidum este un acid care se regăseşte în multe plante, mai ales în bace. El se extrage din scoarţa unui arbore din Cambodgia. Mai apare şi în balsamul peruvian şi în balsamul de Tolu. În prezent, este preparat sintetic din hidrocarburi aromatice. Sarea sodică de acid benzoic este utilizată ca şi conservant alimentare. Sub denumirea de E 210 se regăseşte în gemuri, siropuri, piureuri din pulpă de fructe, sucuri de fructe, îngheţată, muştar, maioneză, iaurturi din fructe şi alte produse marine conservate (hering marinat, creveţi sau stridii). Sărurile şi esterii acidului benzoic (de la E211 la E219) sunt utilizate pentru prevenţia creşterii bacteriilor şi fungilor.
Acidul benzoic este utilizat drept antiseptic local, fungistatic, diuretic şi expectorant. Foarte multe persoane astmatice sunt sensibile la acidul bezoic şi se recomandă să evite substanţele care îl conţin.
Ca remediu homeopatic, are indicaţii principale în infecţii urinare, în care urina este tulbure, închisă la culoare, chiar maro închisă, cu un miros amoniacal extrem de intens (precum „urina de cal”). Această caracteristică a urinii indică în mod special utilizarea remediului Benzoicum acidum, cu rezultate rapide şi foarte bune.
De asemenea, Benzoicum acidum este utilizat în situaţii de enurezis nocturn, în care mirosul urinii este foarte intens şi penetrant.
În acelaşi timp, persoana poate prezenta şi alte simptome, cele mai frecvente fiind simptomele reumatice, care pot alterna cu cele urinare. Acestea includ dureri reumatice migratoare, de la o articulaţie la alta, agravate la vremea rece şi umedă, la frig şi la curenţii reci de aer şi ameliorate la căldură Persoana poate avea cracmente articulare atunci când merge sau se mişcă, mai ales la nivelul genunchilor.
Modalitatea cea mai frecventă de administrare a remediului în infecţiile urinare cu mirosul caracteristic al urinii este Bezoicum acidum CH7 sau CH9, 3 granule de 2-3 ori pe zi, 10-14 zile.

Dr. Sorina Soescu