Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti (AMF-B) organizează în perioada 30 martie - 1 aprilie 2006 cea de-a doua Conferinţă AMF-B cu tema: " Rolul integrator al medicului de familie în asistenţa medicală".
 Subiectele discutate încep de la îngrijirea gravidei, continuă cu vaccinările moderne, până la îngrijirea bolnavilor cronici şi terminali. De mare interes sunt problemele legate de managementul cabinetului, pentru a face faţă tuturor acestor sarcini. Aceste subiecte reflectă în primul rând problemele de sănătate ale bucureştenilor şi ilfovenilor aflaţi în grija noastră.
 Medicina de familie, prin însăşi natura ei, are o importantă componentă socială. Medicii de familie nu îngrijesc pur şi simplu pacienţi ci familii şi comunităţi întregi. Relaţiile din interiorul comunităţii, resursele economice şi mediul ambiant sunt în atenţia medicului de familie, deoarece fiecare în parte contribuie la buna sau reaua stare de sănătate a comunităţii locuitorilor ei. Discrepanţele flagrante dintre diversele cartiere în ceea ce priveşte condiţiile de locuit, poluarea, reţeaua de transport public şi de servicii, conduc la o activitate extrem de complexă şi solicitantă a medicilor de familie. Avem cel mai mare număr de "pacienţi de lux" cu boli complexe sau rare, precum şi cel mai mare număr de pacienţi bătrâni, săraci sau abandonaţi de familii. Suntem solicitaţi să rezolvăm cu mijloacele meseriei noastre probleme sociale care ţin de primării, de guvern, de angajatori sau de asociaţiile caritabile.
 În ceea ce ne priveşte, ca medici şi ca asociaţie profesională, ne străduim să atingem standardele europene în materie. AMF-B asigură educaţia medicală continuă şi completă a membrilor săi. De 12 ani organizăm 10 sesiuni anual pe teme extrem de variate care acoperă tot spectrul practicii medicului de familie. În acest fel membrii noştri îşi pot asigura, pe lângă aducerea la zi a competenţei, şi numărul de credite de educaţie medicală continuă necesare reacreditării de către Colegiul Medicilor. Scopul acestor strădanii nu este doar academic sau administrativ, ci în primul rând ameliorarea asistenţei acordate pacienţilor noştri.
 Aceste eforturi sunt, însă, parţial zădărnicite de accesul limitat al pacienţilor la medicamente. Dorim cu acest prilej să reamintim tuturor că Ministerul şi Casa de asigurări nu sunt proprietarii fondului de asigurări sociale de sănătate. Aceste structuri au rol de reglementare şi respectiv de administrare şi în această calitate nu trebuie să îşi delege obligaţiile către medicii de familie. Nu există nici un temei moral pentru ca un pacient să aibă prioritate asupra altui pacient, sau o suferinţă să aibă prioritate faţă de altă suferinţă. În condiţiile unui fond de medicamente insuficient, nu este rolul medicului de familie să stabilească cui dă şi cui nu dă reţetă, sau la limită, pe cine salvează şi pe cine nu! Regula "primul venit, primul servit" ni se pare cinică, profund nedreaptă şi de neaplicat în practica medicinii de familie. Considerăm că trebuie sa fim cu toţii corect informaţi asupra posibilităţilor reale de finanţare a sistemului.
 De aceea ne exprimăm dezacordul faţă de propunerea MS şi CNAS de a introduce plafon de medicamente şi investigaţii per medic de familie, în condiţiile unui buget vădit insuficient. Această propunere nu face decât să mascheze incapacitatea administratorilor de a stabili pachetul de servicii de bază oferit asiguraţilor, precum şi ipocrizia lor privind rolul medicinii de familie.
 Medicul de familie poate rezolva 80% din problemele de sănătate ale comunităţii, dar cu analize, investigaţii imagistice şi medicamente, şi nu cu vorbe goale sau vizite de curtoazie la domiciliul pacienţilor. Suntem neplăcut surprinşi de viziunea "poporanistă" de secol XIX pe care responsabilii sănătăţii o mai au la începutul secolului XXI.

Indiferent de fluctuaţiile politicii, medicii de familie rămân cei mai fideli aliaţi ai pacienţilor în efortul lor de păstrare sau redobândire a sănătăţii.

Consiliul de conducere al AMF-B