Psihilogii americani s-au lansat cu arme proprii în lupta împotriva obezităţii. Regula pare a fi simplă - nu mai punem gura pe mâncarea nesănătoasă dacă am avut o experienţă neplăcută cu ea. Aşa cum dovedesc oamenii de ştiinţă americani, unei persoane din două îi pot fi impuse asemenea amintiri false, informează marţi Gazeta Wyborcza consultată de Rompres.
"Dacă atunci când ai gustat pentru prima dată un fel de mâncare, să spunem îngheţată de căpşuni, au existat urmări foarte neplăcute pentru tine, vei evita pe viitor acest fel de mâncare. Nu
putem schimba trecutul, dar putem schimba amintirile oamenilor" - aşa
începe articolul publicat în ultimul număr din "Proceedings of National
Academy of Sciences" şi a cărei autoare este Elisabeth Loftus, profesor
de psihologie la Universitatea din Irvine.
Cercetătoarea a dovedit cu peste 30 de ani în urmă că memoria umană este puţin exactă şi foarte potrivită pentru exercitarea sugestiilor. Într-unul din cunoscutele ei experimente a reuşit să convingă un sfert dintre subiecţi că au participat la un eveniment care în realitate nu a avut loc niciodată.
Încercând să le impună subiecţilor amintiri false, prof. Loftus a încercat acum să influenţeze principiile şi comportamentul lor. Scopul era unul nobil - modificarea preferinţelor culinare pentru a scăpa de obezitate.
Elisabeth Loftus a fost interesată în anii '70 de capacitatea memoriei umane de a cădea pradă sugestiilor, atunci când a verificat credibilitatea martorilor oculari ai unor accidente de circulaţie.
Subiecţilor le-a fost prezentat un film în care apărea un accident tragic, apoi au fost întrebaţi despre detalii, folosindu-se acelaşi procedeu din timpul anchetei de la poliţie. S-a dovedit că era de ajuns o sugestie măruntă din partea anchetatorului, de exemplu folosirea expresiei "au intrat unul într-altul" în loc de "s-au lovit", pentru ca subiecţii să-şi schimbe părerea despre evenimentele văzute. Sub influenţa acestui tip de întrebări care sugerau ceva, o parte din subiecţi au început să fabuleze, inconştient, dar din proprie iniţiativă - au descris detaliat evenimente care nu apăruseră în film.
În întreaga serie de experimente ulterioare, prof. Loftus i-a convins apoi pe oameni că au spart cândva o vază la o nuntă sau că au ajuns la spital din cauza unei infecţii a urechii. Ba chiar că au participat la un eveniment special, cum ar fi prelevarea unui fragment de piele pentru analize medicale.
Psihologii au reuşit recent să le sugereze subiecţilor amintirea unei intoxicări puternice în urma consumării unor ouă tari sau murături. De data aceasta a fost doar începutul experimentului propriu-zis. "Am vrut să convingem oamenii să evite mâncărurile care îngraşă sau sunt nesănătoase", afirmă prof. Loftus. În prima etapă am ales două produse gustoase, dar cu multe calorii - fursecurile cu ciocolată şi îngheţata de căpşuni.
Mai întâi, 131 de studenţi de la universitatea californiană au completat un chestionar detaliat privind amintirile lor din copilărie. În următoarea şedinţă, fiecare dintre ei a primit de la psihologi analiza preferinţelor sale culinare, pe care, spuneau ei, ar fi generat-o un program sofisticat pe computer. În realitate, ea era creată de cercetători, care, printre afirmaţiile evidente de genul "nu ţi-a plăcut spanacul" sau "te bucurai atunci când colegii te serveau cu dulciuri" au strecurat şi afirmaţii extrase exact din teza lor, cum ar fi "după ce mâncai îngheţată de căpşuni sau fursecuri cu ciocolată, făceai indigestie".
Participanţii experimentului au fost rugaţi apoi să-şi amintească acele momente, sarcina fiindu-le uşurată prin întrebări sugestive de genul "Te durea tare burta?". În acest fel, aproape jumătate din ei au crezut în sugestia că au suferit o indigestie.
Psihologii au verificat în următoarea fază dacă participanţii la experiment mai consumă produsul cu care aparent se intoxicaseră. Cercetătorii au sperat că amintirile false impuse vor influenţa modul subiecţilor de a se hrăni.
Îi aştepta însă o surpriză. Fursecurile cu ciocolată erau consumate în continuare de toţi, indiferent dacă ei aveau sau nu în amintire indigestia cauzată de ele. În acelaşi timp, cei cărora li se inoculase ideea intoxicării cu îngheţată de căpşuni au început să resimtă pentru aceasta o oarecare aversiune.
Prof. Loftus nu este sigură de cauza acestei diferenţe. "E sigur că am reuşit să inoculăm amintiri false", iar cauza pentru care s-a înregistrat doar într-un caz o schimbare de comportament ar putea fi foarte simplă - fursecurile cu ciocolată sunt mult mai populare decât îngheţata de căpşuni. Nici măcar o experienţă negativă nu a putut să provoace neplăcerea faţă de ele", a concluzionat ea.
În continuare omul de ştiinţă american doreşte să încerce să-i convingă pe oameni să consume cât mai multe alimente sănătoase prin administrarea unor amintiri plăcute legate de gustul lor.
