Infecţiile acute necomplicate ale căilor respiratorii inferioare, bronşitele acute de exemplu, fac parte dintre cele mai frecvente boli tratate în cabinetele de îngrijire medicală primară. Deşi s-a observat un adevărat abuz de antibiotice în tratamentul acestor afecţiuni, studii recente, publicate în JAMA, arată că evoluţia bolii la pacienţii cu faringită sau bronşită acută care nu primesc antibiotice, dintr-un motiv sau altul, nu diferă mult de evoluţia acelor bolnavi care primesc.

  Din acest motiv se vor elabora noi consensuri referitoare la limitarea tratamentului antibiotic în infecţiile acute ale căilor respioratorii inferioare, precum şi la selectarea, pe baza semnelor clinice caracteristice, a acelor cazuri, care din cauza anumitor complicaţii necesită totuşi tratament antibiotic.
  În urma unui studiu randomizat realizat de către cerectătorii de la Universitatea Southampton, Anglia, incluzând 807 de pacienţi care s-au prezentat cu simptomele unei infecţii acute ale căilor respiratorii inferioare necomplicate între 1998-2003, împărţiţi în trei grupuri: un grup fără antibiotic, un grup cu tratament antibiotic imediat şi unul cu tratament antibiotic iniţiat mai târziu, nu s-au înregistrat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte durata perioadei simptomatice şi gravitatea acestora în rândul membrilor celor trei grupuri.
  S-a observat pe de altă parte o influenţă pozitivă a antibioticelor la acei bolnavi care au „crezut” în puterea de vindecare ale acestora.