
Alături de colegii săi, el a încercat să determine impactul micilor variaţii cotidiene de alimentaţie, combinate cu multipli factori ce ţin de stilul de viaţă, asupra procesului de îngrăşare, aşa cum ar fi exerciţiile fizice sau somnul.
În cadrul studiului au fost observate trei grupuri distincte însumând 120.000 de voluntari, bărbaţi şi femei, pe perioade de câte 4 ani şi apoi pe încă 20 de ani. Toate cele trei grupuri erau formate din persoane care la începutul studiului aveau greutate normală şi nu sufereau de nicio maladie cronică. Majoritatea participanţilor s-au îngrăşat în medie, în 4 ani, cu 1,52 kilograme şi respectiv cu 7,62 kilograme după 20 de ani.
Studiul indică şi faptul că cea mai importantă creştere în greutate poate fi legată de o creştere a consumului cotidian de chipsuri şi cartofi prăjiţi, de băuturi cu zahăr, carne şi mezeluri. De cealaltă parte, un consum cotidian bazat pe fructe, legume, cereale şi iaurturi a dus la scăderea în greutate. De asemenea, persoanele care dorm între 6 şi 8 ore pe noapte se îngraşă mai puţin decât cele care dorm peste 8 ore.