Să miroşi subsuoara unui coleg,
să îţi încarci bateriile făcând o siestă într-o ''capsulă de dormit'' şi să dai
o fugă, la ora prânzului, să mângâi o pisică: acestea sunt ultimele tehnici
antistres destinate oamenilor surmenaţi. Aceste recomandări nu prea ortodoxe
figurează într-un ghid împotriva stresului la serviciu, comandat de revista
ştiinţifică internaţională New Scientist
unor cercetători care studiază
cauzele anxietăţii în mediul profesional, relevă Ian Sample în articolul său
publicat recent în cotidianul britanic The
Guardian şi preluat de ultima ediţie a săptămânalului francez Courrier
International.
Astfel, potrivit lui Jacqueline Vischer, din cadrul Universităţii din Montreal, un spaţiu de lucru inadaptat este suficient pentru a stresa. Necontenitul du-te-vino al colegilor într-un birou poate dăuna comunicării şi sentimentului de apartenenţă. Chiar şi vagi îngrijorări în ceea ce priveşte atmosfera dintr-o încăpere pot influenţa atitudinea unui salariat. ''Încercarea de adaptare la un spaţiu nu prea funcţional induce costuri ascunse în termeni de productivitate'', asigură ea.
Conform ghidului, una dintre cele mai bune căi de reducere a stresului ar consta - pur şi simplu - în urcarea treptelor în profesie. Potrivit unui studiu referitor la mii de funcţionari, cu cât un om se află mai spre partea de jos a scării ierarhice, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să moară tânăr. Cercetătorii apreciază că cei care nu au decât un control redus asupra vieţii lor profesionale sunt mai mult supuşi stresului, ceea ce - pe termen lung - poate determina problememedica le cum ar fi hipertensiunea arterială, excesul de colesterol
ori tulburările cardiace. În lipsa perspectivelor de avansare, trebuie să fie
strânse relaţiile cu colegii ori să fie urmate cursuri de pregătire
profesională şi evitate orele suplimentare.
O altă metodă eficientă ar fi şi timpul mai îndelungat petrecut în faţa aparatului de distribuit apă proaspătă, masa (de prânz) luată în compania colegilor şi mărturisirile făcute celorlalţi. Funcţionarii care beneficiază de sprijinul moral al colegilor şi de încurajarea superiorilor lor sunt mai sănătoşi şi mai puţin stresaţi. În schimb, nu trebuie nici să fii prea sociabil, potrivit afirmaţiilor făcute de Gloria Mark, o cercetătoare din cadrul Universităţii statului California. Întreruperile neîncetate pentru a vorbi cu colegii sau citirea e-mail-urilor poate favoriza stresul, căci există senzaţia că munca nu avansează.
Edward Hallowell, un medic din statul Massachusetts, consideră că şi incapacitatea unora de a renunţa la unele deprinderi constituie o sursă importantă de stres, problemă exacerbată de gadgeturi moderne ce dau dependenţă - cum ar fi BlackBerry /un terminal Internet de buzunar distribuit în Franţa de la finele anului 2005/. Astfel, o pacientă l-a întrebat dacă este normal ca soţul ei să îşi ţină BlackBerry-ul pe pernă în timp ce fac dragoste. ''La fel cum am învăţat să bem în mod responsabil, va trebui să învăţăm să utilizăm şi noile tehnologii'', apreciază dr. Hallowell.
Alte studii dezvăluie metode neaşteptate pentru uşurarea stresului. Teste realizate de George Preti în cadrul Monell Chemical Senses Centre din Philadelphia pe mai multe femei voluntare au arătat că ele se simţeau mai puţin tensionate după ce mirosiseră transpiraţia de la subraţul cuiva. De ce? Deocamdată, cercetătorul nu poate explica lucrul acesta. La rândul său, la Tokio, o companie le permite salariaţilor săi să mângâie pisici în timpul pauzei, iar, la New York, societatea MetroNaps propune, în schimbul sumei de 14 dolari, o siestă de un sfert de oră într-o capsulă. (Rompres)
Astfel, potrivit lui Jacqueline Vischer, din cadrul Universităţii din Montreal, un spaţiu de lucru inadaptat este suficient pentru a stresa. Necontenitul du-te-vino al colegilor într-un birou poate dăuna comunicării şi sentimentului de apartenenţă. Chiar şi vagi îngrijorări în ceea ce priveşte atmosfera dintr-o încăpere pot influenţa atitudinea unui salariat. ''Încercarea de adaptare la un spaţiu nu prea funcţional induce costuri ascunse în termeni de productivitate'', asigură ea.
Conform ghidului, una dintre cele mai bune căi de reducere a stresului ar consta - pur şi simplu - în urcarea treptelor în profesie. Potrivit unui studiu referitor la mii de funcţionari, cu cât un om se află mai spre partea de jos a scării ierarhice, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să moară tânăr. Cercetătorii apreciază că cei care nu au decât un control redus asupra vieţii lor profesionale sunt mai mult supuşi stresului, ceea ce - pe termen lung - poate determina probleme
O altă metodă eficientă ar fi şi timpul mai îndelungat petrecut în faţa aparatului de distribuit apă proaspătă, masa (de prânz) luată în compania colegilor şi mărturisirile făcute celorlalţi. Funcţionarii care beneficiază de sprijinul moral al colegilor şi de încurajarea superiorilor lor sunt mai sănătoşi şi mai puţin stresaţi. În schimb, nu trebuie nici să fii prea sociabil, potrivit afirmaţiilor făcute de Gloria Mark, o cercetătoare din cadrul Universităţii statului California. Întreruperile neîncetate pentru a vorbi cu colegii sau citirea e-mail-urilor poate favoriza stresul, căci există senzaţia că munca nu avansează.
Edward Hallowell, un medic din statul Massachusetts, consideră că şi incapacitatea unora de a renunţa la unele deprinderi constituie o sursă importantă de stres, problemă exacerbată de gadgeturi moderne ce dau dependenţă - cum ar fi BlackBerry /un terminal Internet de buzunar distribuit în Franţa de la finele anului 2005/. Astfel, o pacientă l-a întrebat dacă este normal ca soţul ei să îşi ţină BlackBerry-ul pe pernă în timp ce fac dragoste. ''La fel cum am învăţat să bem în mod responsabil, va trebui să învăţăm să utilizăm şi noile tehnologii'', apreciază dr. Hallowell.
Alte studii dezvăluie metode neaşteptate pentru uşurarea stresului. Teste realizate de George Preti în cadrul Monell Chemical Senses Centre din Philadelphia pe mai multe femei voluntare au arătat că ele se simţeau mai puţin tensionate după ce mirosiseră transpiraţia de la subraţul cuiva. De ce? Deocamdată, cercetătorul nu poate explica lucrul acesta. La rândul său, la Tokio, o companie le permite salariaţilor săi să mângâie pisici în timpul pauzei, iar, la New York, societatea MetroNaps propune, în schimbul sumei de 14 dolari, o siestă de un sfert de oră într-o capsulă. (Rompres)
