Pentru că nu utilizează metode statistice
corecte, numeroase lucrări de cercetare medicală sunt denaturate, se arată în
articolul apărut în ultima ediţie a săptămânalului francez Courrier International. Riscurile de a fi admis la secţia de
urgenţă pentru un ulcer cresc cu 15 la sută la nativii din zodia Leului; cât
despre Săgetători, aceştia riscă, mai ales, să îşi rupă o mână (38 la sută). Iată concluziile la care ar ajunge
numeroşi cercetători în domeniul medical dacă ar aplica actualele lor metode
statistice nu prea fiabile datelor prezentate de dr. Peter Austin într-o
comunicare ţinută la Conferinţa anuală a
Asociaţiei Americane pentru Progresul ªtiinţei (American Association for
the Advancement of Science – AAAS), ce a
avut loc la San Francisco în intervalul 15-19 februarie 2007.
Evident, dr. Austin, din cadrul Institutului pentru ªtiinţe de Evaluare Clinică (Institute for Clinical Evaluative Sciences) din Toronto, nu a ajuns la aceleaşi concluzii. El a vrut doar să îi facă să reacţioneze pe cercetătorii în medicină, şi, pentru aceasta, a recurs la date privind internările în spitalele din Ontario, colectate în anul 2000, la o populaţie totală de 10 milioane de locuitori.
Într-adevăr, metodele statistice pe care aceşti cercetători le utilizează de regulă pot uşor crea legături de la cauză la efect inexistente. Dr. Austin a dorit să explice şi de ce atât de multe declaraţii pe teme de sănătate nu sunt niciodată coroborate cu studii clinice.
Această confuzie ţine de faptul că, pentru fiecare rezultat al unei ipoteze izolate, este efectuat un test statistic pentru a vedea ce probablitate are acesta să se datoreze hazardului. Dacă această probabilitate se situează dincolo de un anumit prag - 5 la sută în majoritatea protocoalelor -, înseamnă că ipoteza este ''confirmată''. Totul merge bine atâta timp cât nu se testează decât o singură ipoteză odată.
În studiul său, dr. Austin a testat 24 de ipoteze, câte două pentru fiecare semn astrologic. El a încercat să descopere legătura ce există între un semn zodiacal dat şi anumite patologii.
Probabilitatea validităţii ipotezelor privind stomacul Leilor şi mâinile Săgetătorilor a fost mai mică de 5 la sută, deci aceste presupuse legături nu au fost rodul hazardului. În mod absolut riguros, aceste ipoteze urmau să fie acceptate ca valabile. Cu toate acestea, când el şi-a modificat metodele statistice pentru a ţine seama de faptul că testa 24 de ipoteze şi nu una singură, toate presupunerile astrologice au fost respinse.
Din păcate, numeroşi oameni de ştiinţă care caută să evidenţieze factori de risc ai unor boli nu sunt conştienţi de faptul că trebuie să îşi modifice abordarea statistică atunci când testează mai multe ipoteze.
Consecinţă a acestei erori - a explicat, la aceeaşi conferinţă anuală, John Ioannidis, de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Ioannina, Grecia -, numeroase lucrări referitoare la sănătate şi bazate pe aceste observaţii clinice - acele studii care sunt realizate căutând în baze de date mai degrabă decât cu sprijinul protocoalelor elaborate în mod ştiinţific - nu pot fi reproduse de alţi cercetători. Dr. Ioannidis a descoperit, astfel, cu ocazia unor lucrări anterioare că, din şase studii de acest gen care au făcut mare vâlvă, cinci au fost respinse. În lucrarea pe care a prezentat-o conferinţei, el a căutat în mod sistematic denaturările metodologice în studiile bazate pe observaţii clinice spicuite din bazele de date. El a ajuns la concluzia că rezultatele acestor studii nu sunt valabile decât în 20 la sută dintre cazuri. Pe de altă parte, atunci când un studiu de acest gen testează numeroase ipoteze, nu mai există decât o şansă la o mie ca concluziile acestuia să fie corecte - iar lucrările cu concluziile cele mai peremptorii sunt, adesea, cele mai puţin fiabile.
ªi atunci, data viitoare când ziarul dv. vă va pune în gardă împotriva efectelor nocive ale anumitor produse asupra sănătăţii dv, recitiţi articolul cu atenţie. Căci, dacă oamenii de ştiinţă au utilizat metoda statistică incorectă, mai bine să vă bazaţi pe horoscopul propriu pentru a decide ce este bun pentru dv! (Rompres)
Evident, dr. Austin, din cadrul Institutului pentru ªtiinţe de Evaluare Clinică (Institute for Clinical Evaluative Sciences) din Toronto, nu a ajuns la aceleaşi concluzii. El a vrut doar să îi facă să reacţioneze pe cercetătorii în medicină, şi, pentru aceasta, a recurs la date privind internările în spitalele din Ontario, colectate în anul 2000, la o populaţie totală de 10 milioane de locuitori.
Într-adevăr, metodele statistice pe care aceşti cercetători le utilizează de regulă pot uşor crea legături de la cauză la efect inexistente. Dr. Austin a dorit să explice şi de ce atât de multe declaraţii pe teme de sănătate nu sunt niciodată coroborate cu studii clinice.
Această confuzie ţine de faptul că, pentru fiecare rezultat al unei ipoteze izolate, este efectuat un test statistic pentru a vedea ce probablitate are acesta să se datoreze hazardului. Dacă această probabilitate se situează dincolo de un anumit prag - 5 la sută în majoritatea protocoalelor -, înseamnă că ipoteza este ''confirmată''. Totul merge bine atâta timp cât nu se testează decât o singură ipoteză odată.
În studiul său, dr. Austin a testat 24 de ipoteze, câte două pentru fiecare semn astrologic. El a încercat să descopere legătura ce există între un semn zodiacal dat şi anumite patologii.
Probabilitatea validităţii ipotezelor privind stomacul Leilor şi mâinile Săgetătorilor a fost mai mică de 5 la sută, deci aceste presupuse legături nu au fost rodul hazardului. În mod absolut riguros, aceste ipoteze urmau să fie acceptate ca valabile. Cu toate acestea, când el şi-a modificat metodele statistice pentru a ţine seama de faptul că testa 24 de ipoteze şi nu una singură, toate presupunerile astrologice au fost respinse.
Din păcate, numeroşi oameni de ştiinţă care caută să evidenţieze factori de risc ai unor boli nu sunt conştienţi de faptul că trebuie să îşi modifice abordarea statistică atunci când testează mai multe ipoteze.
Consecinţă a acestei erori - a explicat, la aceeaşi conferinţă anuală, John Ioannidis, de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Ioannina, Grecia -, numeroase lucrări referitoare la sănătate şi bazate pe aceste observaţii clinice - acele studii care sunt realizate căutând în baze de date mai degrabă decât cu sprijinul protocoalelor elaborate în mod ştiinţific - nu pot fi reproduse de alţi cercetători. Dr. Ioannidis a descoperit, astfel, cu ocazia unor lucrări anterioare că, din şase studii de acest gen care au făcut mare vâlvă, cinci au fost respinse. În lucrarea pe care a prezentat-o conferinţei, el a căutat în mod sistematic denaturările metodologice în studiile bazate pe observaţii clinice spicuite din bazele de date. El a ajuns la concluzia că rezultatele acestor studii nu sunt valabile decât în 20 la sută dintre cazuri. Pe de altă parte, atunci când un studiu de acest gen testează numeroase ipoteze, nu mai există decât o şansă la o mie ca concluziile acestuia să fie corecte - iar lucrările cu concluziile cele mai peremptorii sunt, adesea, cele mai puţin fiabile.
ªi atunci, data viitoare când ziarul dv. vă va pune în gardă împotriva efectelor nocive ale anumitor produse asupra sănătăţii dv, recitiţi articolul cu atenţie. Căci, dacă oamenii de ştiinţă au utilizat metoda statistică incorectă, mai bine să vă bazaţi pe horoscopul propriu pentru a decide ce este bun pentru dv! (Rompres)
