Produsele tradiţionale, de casă, făcute după reţeta bunicii câştigă teren în fiecare zi, tot mai mulţi români dorind să cumpere produse fabricate “cât mai natural”. Ce li se ascunde cumpărătorilor este faptul că eticheta “produs tradiţional” este, de cele mai multe ori, doar un fals, producătorii neavând nici măcar aviz de la Ministerul Agriculturii.

Aşadar verificaţi cu atenţie etichetele produselor, compoziţia acestora. Potrivit raportului întocmit de autorităţi, două treimi din produsele tradiţionale prezente pe piaţă nu sunt atestate şi înregistrate de MADR. Mai mult, unele nici măcar nu sunt produse în România, ci în alte ţări. Iată câteva exemple:

• produsul denumit Fasole Tradiţional Bob Gustos (în realitate provenit din China, fiind doar ambalat în România), denumire care induce consumatorilor ideea falsă de produs tradiţional românesc
• "Zacuscă Tradiţională” despre care comisarii ANPC spun că denumirea nu este justificată, nefiind omologată
• covrigei superiori tradiţionali cu roşii, busuioc şi oregano/rozmarin/ulei de măsline/mac/tărâţe de grîu – produsele neînregistrate ca tradiţionale
• “borşul Tradiţional” şi borşul Daleo care purtau, de asemenea, titulatura de produs tradţional fără să fie omologate în acest sens de autoritatea de profil

Deşi, pe etichetă, unele produse de patiserie se prezintă ca fiind făcute după “reţeta bunului gust – produse tradiţionale”, acestea conţin tot felul de aditivi: conservant, emulgator şi antioxidant.

Pe lista falsurilor, comisarii ANPC au mai inclus şi foarte multe produse care au pe etichetă formulări precum: “de casă”, “ca acasă”, “ţărăneşti”, “gust tradiţional”, “respectă tradiţia”, “natural”, “savoarea unei vechi tradiţii”, “reţetă tradiţională” ori “metodă tradiţională”, aşa cum sunt:

• cornuleţe cu gem, cornuleţe cu mere Sânziene - cu menţiunea pe ambalaj folosind reţete tradiţionale anonime
• paste scurte şi tăiţei de casă cu menţiunea “executate după reţete de casă tradiţionale respectând întocmai originalul”
• produsele denumite “Slănină ţărănească” şi “Parizer ţărănesc” care conţin în lista ingredientelor stabilizatori (polifosfaţi, difosfaţi), zaharuri (dextroză, lactoză, glucoză), agent de gelifiere, potenţiatori de gust (monoglutamat de sodiu), conservanţi şi aditivi care nu erau utilizaţi la produsele realizate în gospodăriile ţărăneşti.
• salam de casă Koket care conţine în lista ingredientelor stabilizatori, antioxidanţi (acid ascorbic), potenţiatori de aromă, coloranţi (carmin) şi conservanţi (azotit de sodiu), cam aceeaşi aditivi fiind prezenţi şi în cârnaţii ţărăneşti Koket, toba de casă Koket, cârnaţii de casă subţiri, şunca de casă, salamul de şuncă ţărănesc , şunculiţa ţărănească “Voinicel” şi “Primo” ş salam de casă “Extra”.

Unii producători care deţin totuşi avizul MADR pentru comercializarea produselor tradiţionale le vind pe piaţă sub denumiri mult mai pompoase pentru a lua ochii cumpărătorilor. Astfel, “pieptul de porc afumat” şi “cotletul de porc afumat” erau comercializate sub denumirea “pastramă”, respectiv “muşchi file”.

În plus, unii vânzători au profitat şi de buna credinţă a cumpărătorilor, înşelându-i la cântar chiar şi de 5 ori mai mult decât permite abaterea legislativă. De exemplu, produsele Salam Ardelenesc, salam Peleş, Salam Păltiniş şi Salam de Sibiu prezentau abateri de la cantitatea netă înscrisă pe eticheta produsului, peste limitale legale admise, cu până la 60 de grame în minus faşă de cantitatea declarată – caz constatat la Salamul Franţuzesc uscat.

Probleme în comercializarea produselor “tradiţionale” au apărut, în timpul controlului ANPC, şi în privinţa datei de valabilitate, a condiţiilor de depozitare (la târgurile tradiţionale chiar în aer liber) ori a preţului mai mare perceput la casa de marcat faţă de cel de la raft.

În urma verificărilor efectuate în perioada 13-21 octombrie 2011, comisarii ANPC au oprit definitiv de la vânzare peste jumătate de tonă de produse alimentare, la care se adaugă 25 de tone de alimente oprite temporar de la vânzare până la remedierea deficienţelor. Totodată, au fost aplicate 211 amenzi contravenţionale în valoare totală de 924.000 de lei.