Un procent
de 60% dintre bolnavi primesc un
antibiotic, de aceea medicamentul trebuie să fie cât mai ţintit pentru
afecţiunea de care suferă, a declarat prof
dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş" cu prilejul Conferinţei Naţionale Interdisciplinare de
Antibioterapie în Chirurgie şi Anestezie Terapie Intensivă. Medicul a
apreciat că specialiştii au obligaţia să efectueze teste care să pună în
evidenţă agentul microbian care a produs
boala şi să testeze sensibilitatea acestuia la medicamente, astfel încât
antibioterapia să fie cât mai eficientă. Prof.
dr. Irinel Popescu, şeful Clinicii de Chirurgie Generală şi Transplant de
la Institutul Fundeni, consideră că aceasta e singura specialitate în care
există un potenţial de infecţie faţă de celelalte, unde se vine cu infecţia. În
chirurgie şi chirurgul poate provoca infecţia, deci infecţia are două faţete.
"Sigur că putem spune că se face exces de antibiotice, este un păcat vechi de care încă nu ne-am dezbărat. Alteori, într-un sistem subfinanţat, ne oprim cu doza exact când nu trebuie şi acesta este un alt sistem de selecţie al germenilor", a spus prof.dr. Irinel Popescu.
Tratamentele sunt costisitoare şi trebuie conduse de o manieră ştiinţifică, precisă, în beneficiul bolnavului. În România, din cauza condiţiilor locale, riscul de infecţie este mai frecvent decât în alte ţări.
La rândul său, prof. dr. Dan Tulbure, şeful Clinicii A.T.I. de la Institutul Fundeni, consideră că problemele antibioterapiei comportă două aspecte. Pe de o parte,antibioticele în ultimii 50-60 de ani s-au dezvoltat, iar aceasta a dus la dezvoltarea medicinei invazive. Pe de altă parte, microbii s-au adaptat şi au devenit rezistenţi la antibiotice. "În SUA, de exemplu, se discută chiar de o problemă de securitate naţională, pentru că infecţiile nu se mai pot trata şi prin urmare creşte mortalitatea. Rezistenţa la antibiotice trebuie acceptată ca atare şi, pornind de la acest lucru, antibioticul trebuie utilizat adecvat, ceea ce presupune un control foarte strict al recomandărilor, dar şi al infecţiilor", a menţionat prof.dr. Tulbure.
La bolnavii din secţiile de ATI este mai mare incidenţa infecţiilor, pentru că bolnavul critic se caracterizează printr-o scădere a imunităţii. Nu atât infecţia omoară bolnavul, ci răspunsul la infecţie al bolnavului, a apreciat prof.dr. Tulbure, adăugând că în 7-10 % dintre bolnavi se dezvoltă rezistenţa la medicamente.
Potrivit specialistului, este necesar un control strict al infecţiilor, un inventar complet al germenilor, efectuate antibiograme şi apoi să se utilizzeze antibioticile adecvate. Cele mai frecvente infecţii sunt cele digestive, produse de stafilococi, enterococi şi o serie de germeni gram negativi. "Germenii îi avem înmagazinaţi în noi, iar când scade imunitatea se instalează infecţia", a explicat prof.dr. Dan Tulbure. El a menţionat că există un procent de infecţie acceptat în spitalele din toată lumea pentru că în timpul manevrelor medicale sunt depăşite barierele naturale ale organismului.
Prof.dr. Ludovic Păun, preşedintele Societăţii Române de Boli Infecţioase, susţine că în timp ce în 1951 o septicemie se trata cu câteva grame de antibiotic, astăzi tratamentul presupune asocierea a două sau chiar trei antibiotice. Organismele sunt mai puţin rezistente, iar primele cauze ale scăderii acesteia sunt poluarea, mâncarea nesănătoasă, stresul", a spus prof.dr. Păun.
În perioada 8-10 iunie la Palatul Patriarhiei s-a desfăşurat Conferinţa Naţională Interdisciplinară de Antibioterapie în specialităţile chirurgicale şi ATI. (Rompres)
"Sigur că putem spune că se face exces de antibiotice, este un păcat vechi de care încă nu ne-am dezbărat. Alteori, într-un sistem subfinanţat, ne oprim cu doza exact când nu trebuie şi acesta este un alt sistem de selecţie al germenilor", a spus prof.dr. Irinel Popescu.
Tratamentele sunt costisitoare şi trebuie conduse de o manieră ştiinţifică, precisă, în beneficiul bolnavului. În România, din cauza condiţiilor locale, riscul de infecţie este mai frecvent decât în alte ţări.
La rândul său, prof. dr. Dan Tulbure, şeful Clinicii A.T.I. de la Institutul Fundeni, consideră că problemele antibioterapiei comportă două aspecte. Pe de o parte,antibioticele în ultimii 50-60 de ani s-au dezvoltat, iar aceasta a dus la dezvoltarea medicinei invazive. Pe de altă parte, microbii s-au adaptat şi au devenit rezistenţi la antibiotice. "În SUA, de exemplu, se discută chiar de o problemă de securitate naţională, pentru că infecţiile nu se mai pot trata şi prin urmare creşte mortalitatea. Rezistenţa la antibiotice trebuie acceptată ca atare şi, pornind de la acest lucru, antibioticul trebuie utilizat adecvat, ceea ce presupune un control foarte strict al recomandărilor, dar şi al infecţiilor", a menţionat prof.dr. Tulbure.
La bolnavii din secţiile de ATI este mai mare incidenţa infecţiilor, pentru că bolnavul critic se caracterizează printr-o scădere a imunităţii. Nu atât infecţia omoară bolnavul, ci răspunsul la infecţie al bolnavului, a apreciat prof.dr. Tulbure, adăugând că în 7-10 % dintre bolnavi se dezvoltă rezistenţa la medicamente.
Potrivit specialistului, este necesar un control strict al infecţiilor, un inventar complet al germenilor, efectuate antibiograme şi apoi să se utilizzeze antibioticile adecvate. Cele mai frecvente infecţii sunt cele digestive, produse de stafilococi, enterococi şi o serie de germeni gram negativi. "Germenii îi avem înmagazinaţi în noi, iar când scade imunitatea se instalează infecţia", a explicat prof.dr. Dan Tulbure. El a menţionat că există un procent de infecţie acceptat în spitalele din toată lumea pentru că în timpul manevrelor medicale sunt depăşite barierele naturale ale organismului.
Prof.dr. Ludovic Păun, preşedintele Societăţii Române de Boli Infecţioase, susţine că în timp ce în 1951 o septicemie se trata cu câteva grame de antibiotic, astăzi tratamentul presupune asocierea a două sau chiar trei antibiotice. Organismele sunt mai puţin rezistente, iar primele cauze ale scăderii acesteia sunt poluarea, mâncarea nesănătoasă, stresul", a spus prof.dr. Păun.
În perioada 8-10 iunie la Palatul Patriarhiei s-a desfăşurat Conferinţa Naţională Interdisciplinară de Antibioterapie în specialităţile chirurgicale şi ATI. (Rompres)
