După ani de zile de experimentare, sosesc
superterapiile care vor salva plămânii, colonul, creierul de cancer, cu alte
cuvinte medicamente capabile să trezească sistemul imunitar, pentru a combate
şi învinge neoplasmele. În acest fel se va putea spune adio terapiilor devastatoare
precum chimioterapia, radioterapia şi îndepărtatea chirurgicală a tumorilor şi
se va iniţia un business faraonic, pronostichează revista
italiană L'Espresso. De peste 20 de ani, zeci de laboratoare din întreaga lume
au fost frământate de două întrebări: cum se face că sistemul imunitar al unui
organism sănătos, care nu ezită să reacţioneze în faţa virusurilor şi
bacteriilor, nu recunoaşte celulele care, deşi aparţin aceluiaşi organism, au
caracteristici cu totul diferite de cele normale şi ar trebui prin urmare
identificate imediat şi tratate ca străine?; dar mai ales, ce se poate face
pentru ca sistemul imunitar să funcţioneze cu adevărat? Dacă până astăzi
vaccinurile anticancer au fost considerate o iluzie, situaţia s-a schimbat,
fiind aprobat primul vaccin de acest fel: DCVax, pentru carcinomul cerebral,
autorizat în Elveţia.
Aşa-numitele ''vaccinuri terapeutice'' sunt acele produse care încearcă să suscite o producere adecvată de anticorpi specifici împotriva celulelor tumorale, şi anume împotriva unei anumite proteine neoplazice. Se numesc terapeutice deoarece, spre deosebire de vaccinurile clasice, nu sunt administrate în scop preventiv, înainte de a se manifesta maladia, ci după ce se pune diagnosticul, cu scopul de a se evita evoluţia sau reaparţia tumorii neutralizate printr-o metodă clasică. ''Există două abordări: în prima se pleacă de la o singură proteină /sau antigen/ produsă de tumora unui bolnav şi se sensibilizează anticorpii aceluiaşi bolnav ca să o recunoască şi să ucidă toate celulele care o conţin'', a explicat Michele Maio, care a inaugurat recent prima secţie italiană de imunoterapie oncologică la Spitalul Santa Maria alle Scotte din Siena. Această tehnică este cea mai complexă, deoarece nu permite o substanţă valabilă pentru toţi. A doua abordare constă în ''identificarea unei serii de proteine în măsură să suscite un răspuns al organismului şi în administrarea lor după ce au fost modificate adecvat''.
Scopul este de a se depăşi cele două aspecte-cheie ale absenţei răspunsului imunitar: slăbirea întregului aparat de apărare ca urmare a bolii şi mai ales trucurile folosite de celulele neoplazice pentru a nu se face recunoscute de organism. Farmacologii au recurs la amestecuri care stimulează reacţia defensivă generală, virusuri şi bacterii inactive /inclusiv vibrionii holerei şi antrax/, sau medicamente care fac celulele tumorale mai sensibile la atacul anticorpilor. Grupul de laSiena
Grupul de medicină moleculară din cadrul Institutului Fundaţiei FIRC de oncologie /IFOM/ din Milano, condus de Maria Rescigno, a publicat recent în revista 'Immunity' datele cele mai recente ale unei cercetări privind salmonellele antitumorale. ''De mai mult timp se ştia că, din motive ce nu sunt clare, unele tulpini de salmonella se localizează în celule tumorale în mod specific. Am încercat să exploatăm acest aşa-numit tropism, alături de capacitatea de a declanşa o producere de anticorpi specifici tipică salmonellelor'', a explicat Rescigno. Într-o primă etapă, se administrează salmonella inofensivă, pentru a alerta organismul, care să o recunoască, iar apoi aceeaşi salmonella este introdusă direct în melanom, astfel încât să infecteze selectiv tumora. În acel moment, celulele imunitare specializate, limfocitele T, recunosc invadatorul, pleacă la atac şi ucid celulele melanomului care conţin salmonella. Unul din marile avantaje ale metodei, care a dat deja rezultate pozitive şi la om, este faptul că imunizarea se face oral, spre deosebire de cele care necesită injectare.
În opinia majorităţii analiştilor, în termen de doi sau trei ani, piaţa medicamentelor oncologice va fi literalmente invadată de multe alte produse similare. De aici o altă problemă, cea a costurilor. Potrivit 'Wall Street Journal', care a făcut recent o analiză a pieţei specifice, companiile au investit cifre cu nouă zerouri în cercetare şi în obţinerea licenţelor de la mici ''company biotech'' cu rezultate remarcabile. Printre acestea, Oxford Biomedica, de la care Roche a dobândit drepturile pentru TroVax pentru suma de 717 milioane de dolari, şi Medarex, căreia Bristol-Meyers Squibb i-a plătit peste 500 de milioane de dolari pentru monoclonala sa destinată melanomului. Estimările făcute asupra vaccinului împotriva tumorii cerebrale în Elveţia, care urmează să fie administrat unui număr de circa 200 de pacienţi elveţieni, în cursul lui 2008, menţionează încasări de 11 milioane de euro, circa 55.000 de euro de pacient, cu un profit al companiei de peste 3 milioane de euro. Pentru 2009, încasările se vor cifra la 36 de milioane de euro, cu un câştig net de circa 11 milioane de euro. Potrivit societăţii internaţionale de cercetări de piaţă, Datamonitor, piaţa globală a vaccinurilor va atinge în 2015 cifra de 3,1 miliarde dolari, şi aceasta luând în calcul numai principalele companii din sector. /Rompres/
Aşa-numitele ''vaccinuri terapeutice'' sunt acele produse care încearcă să suscite o producere adecvată de anticorpi specifici împotriva celulelor tumorale, şi anume împotriva unei anumite proteine neoplazice. Se numesc terapeutice deoarece, spre deosebire de vaccinurile clasice, nu sunt administrate în scop preventiv, înainte de a se manifesta maladia, ci după ce se pune diagnosticul, cu scopul de a se evita evoluţia sau reaparţia tumorii neutralizate printr-o metodă clasică. ''Există două abordări: în prima se pleacă de la o singură proteină /sau antigen/ produsă de tumora unui bolnav şi se sensibilizează anticorpii aceluiaşi bolnav ca să o recunoască şi să ucidă toate celulele care o conţin'', a explicat Michele Maio, care a inaugurat recent prima secţie italiană de imunoterapie oncologică la Spitalul Santa Maria alle Scotte din Siena. Această tehnică este cea mai complexă, deoarece nu permite o substanţă valabilă pentru toţi. A doua abordare constă în ''identificarea unei serii de proteine în măsură să suscite un răspuns al organismului şi în administrarea lor după ce au fost modificate adecvat''.
Scopul este de a se depăşi cele două aspecte-cheie ale absenţei răspunsului imunitar: slăbirea întregului aparat de apărare ca urmare a bolii şi mai ales trucurile folosite de celulele neoplazice pentru a nu se face recunoscute de organism. Farmacologii au recurs la amestecuri care stimulează reacţia defensivă generală, virusuri şi bacterii inactive /inclusiv vibrionii holerei şi antrax/, sau medicamente care fac celulele tumorale mai sensibile la atacul anticorpilor. Grupul de la
Grupul de medicină moleculară din cadrul Institutului Fundaţiei FIRC de oncologie /IFOM/ din Milano, condus de Maria Rescigno, a publicat recent în revista 'Immunity' datele cele mai recente ale unei cercetări privind salmonellele antitumorale. ''De mai mult timp se ştia că, din motive ce nu sunt clare, unele tulpini de salmonella se localizează în celule tumorale în mod specific. Am încercat să exploatăm acest aşa-numit tropism, alături de capacitatea de a declanşa o producere de anticorpi specifici tipică salmonellelor'', a explicat Rescigno. Într-o primă etapă, se administrează salmonella inofensivă, pentru a alerta organismul, care să o recunoască, iar apoi aceeaşi salmonella este introdusă direct în melanom, astfel încât să infecteze selectiv tumora. În acel moment, celulele imunitare specializate, limfocitele T, recunosc invadatorul, pleacă la atac şi ucid celulele melanomului care conţin salmonella. Unul din marile avantaje ale metodei, care a dat deja rezultate pozitive şi la om, este faptul că imunizarea se face oral, spre deosebire de cele care necesită injectare.
În opinia majorităţii analiştilor, în termen de doi sau trei ani, piaţa medicamentelor oncologice va fi literalmente invadată de multe alte produse similare. De aici o altă problemă, cea a costurilor. Potrivit 'Wall Street Journal', care a făcut recent o analiză a pieţei specifice, companiile au investit cifre cu nouă zerouri în cercetare şi în obţinerea licenţelor de la mici ''company biotech'' cu rezultate remarcabile. Printre acestea, Oxford Biomedica, de la care Roche a dobândit drepturile pentru TroVax pentru suma de 717 milioane de dolari, şi Medarex, căreia Bristol-Meyers Squibb i-a plătit peste 500 de milioane de dolari pentru monoclonala sa destinată melanomului. Estimările făcute asupra vaccinului împotriva tumorii cerebrale în Elveţia, care urmează să fie administrat unui număr de circa 200 de pacienţi elveţieni, în cursul lui 2008, menţionează încasări de 11 milioane de euro, circa 55.000 de euro de pacient, cu un profit al companiei de peste 3 milioane de euro. Pentru 2009, încasările se vor cifra la 36 de milioane de euro, cu un câştig net de circa 11 milioane de euro. Potrivit societăţii internaţionale de cercetări de piaţă, Datamonitor, piaţa globală a vaccinurilor va atinge în 2015 cifra de 3,1 miliarde dolari, şi aceasta luând în calcul numai principalele companii din sector. /Rompres/
