Conform datelor Federaţiei Internaţionale pentru Diabet, România se plasează printre primele zece ţări europene la acest capitol, existând peste 1.500.000 români care suferă de diabet, iar în ultimul an murind 18.539 bolnavi de diabet.
În ceea ce priveşte accesul românilor cu diabet la tratament, 10% dintre medicamentele noi depuse spre evaluare la Ministerul Sănătăţii (MS) sunt destinate tratării acestora, lista urmând să fie actualizată abia la începutul anului 2014, conform ultimelor informaţii oferite de MS, se arată într-un comunicat remis miercuri de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
'După cancer, diabetul este afecţiunea pentru care sunt în aşteptare pentru aprobarea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite cele mai multe molecule. Vorbim de 13 medicamente noi, inovatoare, care aduc veşti bune pacienţilor întrucât descoperirile terapeutice de ultimă oră din medicină şi progresul înregistrat în dezvoltarea unor noi terapii ajută la gestionarea diabetului şi a unor factori de risc asociaţi cu acesta, cum ar fi hipertensiunea arterială. Dincolo de medicaţie însă, suntem de părere că stilul de viaţă al pacientului joacă un rol foarte important în această boală. Acest stil de viaţă explică de ce numărul bolnavilor este în continuă creştere în lume, deşi terapiile au evoluat foarte mult în ultimii 30 de ani. Dezvoltarea unor programe de educaţie şi prevenţie care să conducă la reducerea factorilor de risc cheie, cum ar fi obezitatea şi lipsa exerciţiului fizic, devin foarte importante', subliniază Oana-Martha Igrişan, director de comunicare al ARPIM, prin intermediul comunicatului de presă.
Prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedinte onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi membru de onoare al Academiei Române, arată că datorită progreselor medicinei diabetul a devenit astăzi o afecţiune cu care oamenii pot trăi timp îndelungat.
FABC: Cazurile de mortalitate prin cancer s-au dublat în România în perioada 2009-2013
Înainte de descoperirea insulinei, în anul 1921, diabetul de tip 1 era o boală fatală. Dacă la început insulina avea origine animală, în urmă cu 20 de ani, prin inginerie genetică, a fost produsă insulina de origine umană. Şi în continuare, cercetarea se concentrează pe dezvoltarea unor noi forme de insulină - insulinele analog - care să contribuie la creşterea calităţii vieţii pacienţilor. Dezvoltarea insulinelor analog bazale cu acţiune îndelungată, administrate o dată pe zi, au produs o reală schimbare în bine a complianţei pacienţilor şi implicit a controlului glicemic atât la persoanele cu diabet tip 1, dar mai ales la cei cu diabet tip 2, evidenţiază prof. Hâncu.
De asemenea, adaugă el, cercetările sunt îndreptate şi către dezvoltarea unor terapii cu rol în modularea sistemului imunitar, care să ajute la prevenirea dezvoltării diabetului de tip 1.
"Deci vestea bună este că evoluţia în cercetare şi dezvoltare în zona diabetologiei nu se opreşte aici şi preocuparea comunităţii ştiinţifice pentru terapii inovatoare există în continuare, pentru că acestea şi-au dovedit în timp eficacitatea în tratarea bolnavilor", afirmă Hâncu.
În anul 2012, 4,8 milioane de persoane au murit din cauza diabetului la nivel mondial iar în următorii 10 ani se estimează că numărul deceselor cauzate de diabet va creşte cu mai mult de 50%. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2030 diabetul va fi a şaptea cauză a mortalităţii la nivel mondial, ajungându-se la 552 milioane persoane.
Sursa: AGERPRES
