Societatea Americană de Cancer (SAC) a emis noul
ghid de nutriţie şi activitate fizică pentru cei diagnosticaţi cu cancer şi se
află fie în faza de tratament şi recuperare, fie într-un stadiu mai avansat al
bolii. Noile recomandări apar în numărul din noiembrie/decembrie al revistei CA: A Cancer Journal for Clinicians. „Persoanele care trăiesc cu diagnosticul de cancer
sunt deseori motivate să găsească informaţii în plus despre diete, activitate
fizică, suplimente nutritive pentru a îmbunătăţi rezultatele tratamentului,
precum şi a calităţii vieţii şi a supravieţuirii”, apare în noul ghid scris de
dr. Ted Gansler şi colegii săi din 2006
Nutrition, Physical Activity and Cancer Survivorship Advisory Committee.
Cele mai importante aspecte ale ghidului sunt următoarele:
– În momentul stabilirii diagnosticului de cancer sunt foarte frecvente anorexia, senzaţia de saţietate precoce, tulburările olfactive, de gust şi de tract gastro-intestinal, iar malnutriţia şi scăderea în greutate sunt prezente la un procent de peste 50% a pacienţilor.
– scopul este prevenirea deficienţelor, păstrarea indicelui de masă corporală scăzut, maximalizarea calităţii vieţii şi a lua în considerare efectele iradieţiei, a chirurgiei şi a chimioterapiei.
– la pacienţii cu cancer mesele mai frecvente, reduse ca şi cantitate şi cu alimente bogate în nutrienţi pot creşte aportul de calorii.
– pot fi luate în considerare măsuri pe termen scurt, cum ar fi farmacoterapia, alimentarea enterală sau parenterală intravenoasă.
– Societatea Americană de Nutriţie Parenterală şi Enterală şi Asociaţia Americană de Dietetică recomandă folosirea alimentării parenterale totale într-un mod selectiv
– Menţinerea unei greutăţi sănătoase este recomandată, având în vedere că obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer.
– S-a dovedit că exerciţiile sunt sigure şi îmbunătăţesc prognosticul la pacienţii cu tumoră colorectală şi de sân. În trialul Nurses Health Study, chiar şi o acticvitate fizică de 1-3 ore pe săptămână, practicată cu o intensitate moderată, a fost asociată cu o reducere de 26-40% a riscului mortalităţii, atât a celui legat de cancerul de sân cât şi a celui total.
– Pacienţii cu un status imunitar compromis ar trebui să evite sălile publice de gimnastică până la normalizarea hemogramei.
– Cei care primesc radioterapie, ar trebui să evite expunerea la clorul din piscine
– Trebuie acordată multă atenţie echilibrului pentru a preveni căderile
– În cazul pacienţilor obezi sau supraponderali suprevieţuirea poate fi îmbunătăţită printr-o scădere lentă în greutate (maxim 0,9 kg pe săptămână, în total 5-10%) cu ajutorul unui regim alimentar bine echilibrat şi cu intensificarea activităţii fizice
– O dietă săracă în lipide, cu evitarea acizilor graşi trans (< 3% din totalul caloriilor) şi a grăsimilor saturate (< 10% a caloriilor pe zi) poate îmbunătăţi supravieţuirea pacienţilor cu cancer de sân şi de prostată.
– Servirea a cel puţin 5 fructe şi legume este recomandată zilnic şi este considerată ca şi protectoare împotriva tumorilor maligne, printre care cancerul de plămân, oral, de esofag, de stomac şi de colon.
– Zahărul nu are un aport nutritiv semnificativ şi este recomandată limitarea consumului de zahăr.
– Pacienţii potenţial imunosuprimaţi ar trebui să evite alimentele cu organisme patogenice şi să aplice ghidurile pentru siguranţa alimentelor
– Rolul preparatelor şi suplimentelor din soia este neclar, dar soia este o sursă excelentă de proteine şi de aceea poate fi recomandată.
– Dozele mari de izoflavonoizi de soia nu sunt recomandate ca şi suplimente la persoanele cu cancer de sân pozitiv pentru receptori de estrogen.
– Nu se ştie clar dacă antioxidanţii au efect benefic sau dăunător şi nu este recomandat consumul lor într-o cantitate mai mare decât 100% din doza zilnică recomandată
– Nu există nici o dovadă directă despre caracterul sănătos sau dăunător al unei diete vegetariene, de aceea pacienţii ar trebui ghidaţi după conţinutul nutritiv al diferitelor alimente.
– Sfaturile legate de consumul de alcool necesită individualizare la fiecare pacient în mod aparte. Beneficiile observate în cazul bolilor cardiovasculare nu sunt specifice nici unui tip de cancer.
– Cei cu mucozită orală ar trebui să evite alcoolul, care poate să irite mucoasa bucală.
– Cei diagnosticaţi cu o tumoră malignă ar trebui să consume zilnic cel puţin 8 pahare de lichide
– Rolul calciului, a folatului şi a seleniului în ceea ce priveşte prevenţia recurenţei polipilor în cazul cancerului colorectal nu este clar
– Cercetările recente sugerează că aderenţa la tratament şi controlul colonoscopic sunt cei mai importanţi indicatori ai prognosticului.
– Dietele cu un conţinut scăzut de microorganisme sunt recomandate pacienţilor la care s-a practicat transplant.
– Dozele crescute de beta-caroten pot creşte riscul cancerului pulmonar.
CA Cancer J Clin. 2006;56:323-353.
Cele mai importante aspecte ale ghidului sunt următoarele:
– În momentul stabilirii diagnosticului de cancer sunt foarte frecvente anorexia, senzaţia de saţietate precoce, tulburările olfactive, de gust şi de tract gastro-intestinal, iar malnutriţia şi scăderea în greutate sunt prezente la un procent de peste 50% a pacienţilor.
– scopul este prevenirea deficienţelor, păstrarea indicelui de masă corporală scăzut, maximalizarea calităţii vieţii şi a lua în considerare efectele iradieţiei, a chirurgiei şi a chimioterapiei.
– la pacienţii cu cancer mesele mai frecvente, reduse ca şi cantitate şi cu alimente bogate în nutrienţi pot creşte aportul de calorii.
– pot fi luate în considerare măsuri pe termen scurt, cum ar fi farmacoterapia, alimentarea enterală sau parenterală intravenoasă.
– Societatea Americană de Nutriţie Parenterală şi Enterală şi Asociaţia Americană de Dietetică recomandă folosirea alimentării parenterale totale într-un mod selectiv
– Menţinerea unei greutăţi sănătoase este recomandată, având în vedere că obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer.
– S-a dovedit că exerciţiile sunt sigure şi îmbunătăţesc prognosticul la pacienţii cu tumoră colorectală şi de sân. În trialul Nurses Health Study, chiar şi o acticvitate fizică de 1-3 ore pe săptămână, practicată cu o intensitate moderată, a fost asociată cu o reducere de 26-40% a riscului mortalităţii, atât a celui legat de cancerul de sân cât şi a celui total.
– Pacienţii cu un status imunitar compromis ar trebui să evite sălile publice de gimnastică până la normalizarea hemogramei.
– Cei care primesc radioterapie, ar trebui să evite expunerea la clorul din piscine
– Trebuie acordată multă atenţie echilibrului pentru a preveni căderile
– În cazul pacienţilor obezi sau supraponderali suprevieţuirea poate fi îmbunătăţită printr-o scădere lentă în greutate (maxim 0,9 kg pe săptămână, în total 5-10%) cu ajutorul unui regim alimentar bine echilibrat şi cu intensificarea activităţii fizice
– O dietă săracă în lipide, cu evitarea acizilor graşi trans (< 3% din totalul caloriilor) şi a grăsimilor saturate (< 10% a caloriilor pe zi) poate îmbunătăţi supravieţuirea pacienţilor cu cancer de sân şi de prostată.
– Servirea a cel puţin 5 fructe şi legume este recomandată zilnic şi este considerată ca şi protectoare împotriva tumorilor maligne, printre care cancerul de plămân, oral, de esofag, de stomac şi de colon.
– Zahărul nu are un aport nutritiv semnificativ şi este recomandată limitarea consumului de zahăr.
– Pacienţii potenţial imunosuprimaţi ar trebui să evite alimentele cu organisme patogenice şi să aplice ghidurile pentru siguranţa alimentelor
– Rolul preparatelor şi suplimentelor din soia este neclar, dar soia este o sursă excelentă de proteine şi de aceea poate fi recomandată.
– Dozele mari de izoflavonoizi de soia nu sunt recomandate ca şi suplimente la persoanele cu cancer de sân pozitiv pentru receptori de estrogen.
– Nu se ştie clar dacă antioxidanţii au efect benefic sau dăunător şi nu este recomandat consumul lor într-o cantitate mai mare decât 100% din doza zilnică recomandată
– Nu există nici o dovadă directă despre caracterul sănătos sau dăunător al unei diete vegetariene, de aceea pacienţii ar trebui ghidaţi după conţinutul nutritiv al diferitelor alimente.
– Sfaturile legate de consumul de alcool necesită individualizare la fiecare pacient în mod aparte. Beneficiile observate în cazul bolilor cardiovasculare nu sunt specifice nici unui tip de cancer.
– Cei cu mucozită orală ar trebui să evite alcoolul, care poate să irite mucoasa bucală.
– Cei diagnosticaţi cu o tumoră malignă ar trebui să consume zilnic cel puţin 8 pahare de lichide
– Rolul calciului, a folatului şi a seleniului în ceea ce priveşte prevenţia recurenţei polipilor în cazul cancerului colorectal nu este clar
– Cercetările recente sugerează că aderenţa la tratament şi controlul colonoscopic sunt cei mai importanţi indicatori ai prognosticului.
– Dietele cu un conţinut scăzut de microorganisme sunt recomandate pacienţilor la care s-a practicat transplant.
– Dozele crescute de beta-caroten pot creşte riscul cancerului pulmonar.
CA Cancer J Clin. 2006;56:323-353.
