Organizaţia neguvernamentală (ONG) canadiană Grain afirmă
că epizootia de H5N1 este "o
problemă ce ţine de practici ale crescătoriilor industriale de păsări". În
această afacere, raţele, lebedele, rândunelele şi alte păsări migratoare ar fi
victimele, notează Marie-Martine Buckens
şi Patrick Vallélian în articolul
lor, apărut într-un număr recent al cotidianului elveţian La Liberté, editat la
Fribourg. Ele urmau să fie păsările de rău augur. Cele care aveau să răspândească o pandemie letală pe întregul
Glob. Inamicii publici nr. 1 erau considerate păsările migratoare revenite din
locurile lor de iernat de pe continentul african. Direcţia: Europa de Nord.
Dar, surpriză: nimic! Nici măcar umbra unei raţe, lebede ori rândunele nu a
fost atinsă de H5N1, temutul virus
al gripei aviare.
De puţin mai bine de o lună, psihoza pandemiei mondiale s-a calmat. Cum se poate explica faptul că acea catastrofă anunţată nu a avut loc? Ca şi alţi specialişti, Grain a avut o idee. Într-un raport ce a trecut aproape neobservat şi care a fost dat publicităţii în urmă cu câteva săptămâni, această organizaţie canadiană specializată în utilizarea durabilă a biodiversităţii agricole afirmă că, dacă tulpina letală a H5N1 a epizootiei a putut străbate Planeta, lucrul acesta este din vina "industriei avicole multinaţionale extrem de automatizate, care îşi trimite produsele şi deşeurile crescătoriilor în jurul lumii, printr-o multitudine de canale." În principal trenurile, camioanele şi avioanele...
Epicentrul, aflat înChina
În opinia Grain, gripa aviară este "esenţialmente o problemă ce ţine de practici ale crescătoriilor industriale de păsări". O altă afirmaţie: "Epicentrul său se află în crescătoriile industriale din China şi din Asia de Sud-Est".
Ceea ce dă fiori reci atunci când se ştie că tone de păsări provenind din aceste regiuni sunt importate ilegal în ţările occidentale, având ca destinaţie unele restaurante, în principal asiatice. O altă ipoteză eronată: a da vina pentru actualul val de gripă aviară pe păsările crescute în aer liber.
Într-un cuvânt, guvernele greşesc în totalitate atunci când fac ca puii să fie ţinuţi în coteţe. La fel şi când incită la o şi mai mare industrializare a sectorului avicol. În opinia Grain, ar trebui, dimpotrivă, favorizate micile crescătorii de păsări în aer liber, în care densitatea scăzută şi diversitatea genetică menţin sarcina virală la cote nu prea ridicate. Dar iată, se revoltă această ONG din Canada, lupta împotriva gripei aviare riscă să le condamne pe termen mediu.
Exemplul Newcastle
Pentru a-şi susţine punctul de vedere, Grain reface istoricul epizootiei şi arată că propagarea acesteia a început, întotdeauna, în apropierea unor crescătorii industriale de păsări. Or, în mod ciudat, notează raportul ONG, "în toate discuţiile despre gripa aviară se face foarte puţin referire la experienţele analoge în cazul altor boli."
ªi citează boala Newcastle, pseudopesta aviară devenită endemică în majoritatea zonelor de avicultură în care vaccinarea împotriva bolii a devenit, de acum, o activitate de rutină. La fel ca şi gripa aviară, Newcastle există sub forme patogene benigne (inofensive), dar şi virulente. Această din urmă formă ar face ravagii în principal în marile crescătorii, aminteşte Grain.
"În acest context, boala poate suferi o mutaţie, devenind o formă înalt patogenă, şi poate decima crescătorii întregi. În 1998, boala s-a declanşat în Australia, cauzând moartea a 10.000 de pui şi ducând la sacrificarea altor 100.000. Acest caz de contaminare a luat autorităţile pe nepregătite, căci, aparent, timp de 60 de ani, controalele sanitare stricte ţinuseră ţara la adăpost de tulpinile înalt patogene."
Este nevoie de multe păsări
Pe atunci, Canberra nu a răspuns atacând păsările de curte sau pe cele sălbatice, potenţialele purtătoare ale bolii, ci decretând obligativitatea vaccinării pentru fermele avicole cu efective începând de la 500 de capete. Grain citează guvernul australian: "O formă foarte benignă de virus al pestei aviare este prezentă în toate statele noastre. Ceea ce înseamnă că tulpina nu se poate transforma într-o formă virulentă. Ea nu constituie, deci, nicio ameninţare pentru păsări."
Pe de altă parte, australienii au admis că "focarele de boală existente pe continent între 1998 şi 2002 au fost provocate de mutaţia unei tulpini endemice benigne într-o tulpină virulentă a virusului."
Toate dovezile disponibile demonstrează că, pentru ca o astfel de mutaţie să aibă loc, este necesar un mare număr de păsări pe o arie restrânsă pentru "generarea" procesului de mutaţie a virusului. Pe scurt, adaugă guvernul australian în comunicatul său, "un mic număr de păsări nu poate genera îndeajuns virus pentru a declanşa procesul de mutaţie".
Articolul din ziarul editat în Þara Cantoanelor este însoţit de un desen umoristic, în care o barză strănută, iar o cloşcă le spune celor câţiva puişori ce o însoţesc: "Nu vă temeţi, este doar un guturai!...". (Rompres)
De puţin mai bine de o lună, psihoza pandemiei mondiale s-a calmat. Cum se poate explica faptul că acea catastrofă anunţată nu a avut loc? Ca şi alţi specialişti, Grain a avut o idee. Într-un raport ce a trecut aproape neobservat şi care a fost dat publicităţii în urmă cu câteva săptămâni, această organizaţie canadiană specializată în utilizarea durabilă a biodiversităţii agricole afirmă că, dacă tulpina letală a H5N1 a epizootiei a putut străbate Planeta, lucrul acesta este din vina "industriei avicole multinaţionale extrem de automatizate, care îşi trimite produsele şi deşeurile crescătoriilor în jurul lumii, printr-o multitudine de canale." În principal trenurile, camioanele şi avioanele...
Epicentrul, aflat în
În opinia Grain, gripa aviară este "esenţialmente o problemă ce ţine de practici ale crescătoriilor industriale de păsări". O altă afirmaţie: "Epicentrul său se află în crescătoriile industriale din China şi din Asia de Sud-Est".
Ceea ce dă fiori reci atunci când se ştie că tone de păsări provenind din aceste regiuni sunt importate ilegal în ţările occidentale, având ca destinaţie unele restaurante, în principal asiatice. O altă ipoteză eronată: a da vina pentru actualul val de gripă aviară pe păsările crescute în aer liber.
Într-un cuvânt, guvernele greşesc în totalitate atunci când fac ca puii să fie ţinuţi în coteţe. La fel şi când incită la o şi mai mare industrializare a sectorului avicol. În opinia Grain, ar trebui, dimpotrivă, favorizate micile crescătorii de păsări în aer liber, în care densitatea scăzută şi diversitatea genetică menţin sarcina virală la cote nu prea ridicate. Dar iată, se revoltă această ONG din Canada, lupta împotriva gripei aviare riscă să le condamne pe termen mediu.
Exemplul Newcastle
Pentru a-şi susţine punctul de vedere, Grain reface istoricul epizootiei şi arată că propagarea acesteia a început, întotdeauna, în apropierea unor crescătorii industriale de păsări. Or, în mod ciudat, notează raportul ONG, "în toate discuţiile despre gripa aviară se face foarte puţin referire la experienţele analoge în cazul altor boli."
ªi citează boala Newcastle, pseudopesta aviară devenită endemică în majoritatea zonelor de avicultură în care vaccinarea împotriva bolii a devenit, de acum, o activitate de rutină. La fel ca şi gripa aviară, Newcastle există sub forme patogene benigne (inofensive), dar şi virulente. Această din urmă formă ar face ravagii în principal în marile crescătorii, aminteşte Grain.
"În acest context, boala poate suferi o mutaţie, devenind o formă înalt patogenă, şi poate decima crescătorii întregi. În 1998, boala s-a declanşat în Australia, cauzând moartea a 10.000 de pui şi ducând la sacrificarea altor 100.000. Acest caz de contaminare a luat autorităţile pe nepregătite, căci, aparent, timp de 60 de ani, controalele sanitare stricte ţinuseră ţara la adăpost de tulpinile înalt patogene."
Este nevoie de multe păsări
Pe atunci, Canberra nu a răspuns atacând păsările de curte sau pe cele sălbatice, potenţialele purtătoare ale bolii, ci decretând obligativitatea vaccinării pentru fermele avicole cu efective începând de la 500 de capete. Grain citează guvernul australian: "O formă foarte benignă de virus al pestei aviare este prezentă în toate statele noastre. Ceea ce înseamnă că tulpina nu se poate transforma într-o formă virulentă. Ea nu constituie, deci, nicio ameninţare pentru păsări."
Pe de altă parte, australienii au admis că "focarele de boală existente pe continent între 1998 şi 2002 au fost provocate de mutaţia unei tulpini endemice benigne într-o tulpină virulentă a virusului."
Toate dovezile disponibile demonstrează că, pentru ca o astfel de mutaţie să aibă loc, este necesar un mare număr de păsări pe o arie restrânsă pentru "generarea" procesului de mutaţie a virusului. Pe scurt, adaugă guvernul australian în comunicatul său, "un mic număr de păsări nu poate genera îndeajuns virus pentru a declanşa procesul de mutaţie".
Articolul din ziarul editat în Þara Cantoanelor este însoţit de un desen umoristic, în care o barză strănută, iar o cloşcă le spune celor câţiva puişori ce o însoţesc: "Nu vă temeţi, este doar un guturai!...". (Rompres)
