În cazul unei furtuni, nu toată
lumea are rău de mare. La fel este şi cu stresul. În faţa situaţiilor
stresante, fiecare individ are reacţii diferite, scrie Christophe Doré, în articolul său apărut într-o ediţie recentă a
săptămânalului francez Le Figaro Magazine. Astfel, în timp
ce Pierre va răspunde în mod pozitiv (stres bun) la o negociere dificilă, Paul
o va resimţi negativ. Stresul este chiar şi mai perfid. Jacques este convins că
presiunea este necesară echilibrului şi performanţei sale. El este un dependent
de adrenalină, care uită un lucru:
orice motor, fie el şi cel mai performant, ajunge să se strice atunci când este
supraturat. Fie că vă comportaţi ca Pierre, ca Paul sau ca Jacques, iată zece adevăruri simple pentru a cunoaşte
mai bine stresul şi a-l combate mai
eficient.
- Stresul nu este o reacţie anormală. El apare într-o situaţie dificilă sau strictă. În schimb, dacă reacţia este disproporţionată sau cronică, aveţi grijă: ea va avea efecte nocive, şi chiar periculoase!
- Gestionarea stresului este importantă nu numai pentru starea de bine a unei persoane, dar şi pentru eficienţa şi performanţa sa în muncă.
- O cunoaştere perfectă a factorilor noştri de stres ne permite, pe de o parte, să le modificăm impactul, iar pe de altă parte, să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă atunci când survin.
- Stresul este o reacţie. Relaxarea regulată permite neutralizarea răspunsului fiziologic la stres. Unele întreprinderi japoneze pun la dispoziţia angajaţilor lor săli cu lumină filtrată şi cu muzică liniştitoare. Minirelaxarea - câteva secunde pe parcursul cărora aveţi grijă să respiraţi adânc, destinzând atât grupurile de muşchi cât şi pumnii, umerii şi maxilarul - are efecte salutare, numai să fie repetată.
- În confruntarea cu stresul, trebuie să avem grijă de organismul nostru. Clasice, dar foarte eficiente, sunt: activitatea fizică regulată, alimentaţia echilibrată, somnul de calitate, consumul moderat de alcool şi de cafea... ªi renunţarea la fumat, inclusiv în timpul pauzelor, care, în caz contrar, devin oricum, numai relaxante nu.
- Impresia cronică de copleşire constituie unul dintre semnele stresului. A învăţa să relativizăm, să dedramatizăm situaţiile, să nu personalizăm constrângerile de la serviciu permite contracararea efectului negativ al factorilor de stres.
- Cultivarea emoţiilor pozitive. Arta de a ne face plăcere, de a avea hobbyuri, de a ne dezvolta optimismul, de a practica umorul sau de a râde se dovedesc arme redutabile împotriva stresului.
- Atitudinile faţă de ceilalţi sunt, adesea, generatoare de stres. Două reguli în materie sunt adoptarea comportamentelor declarate, exprimând sincer ceea ce dorim şi ceea ce simţim, şi evitarea comportamentelor pasive (a păstra totul pentru sine) ori agresive (atacarea celorlalţi).
Să nu rămânem izolaţi în faţa dificultăţilor, căci stresul este un rău ce îi atacă - de preferinţă - pe cei singuri şi slăbiţi. Trebuie să ne dezvoltăm sprijinul social, să avem în jurul nostru persoane cărora să ne mărturisim şi care să ne asculte şi să ne înţeleagă.
În sfârşit, trebuie "să rămânem realişti şi răbdători punând în aplicare aceste sfaturi", aminteşte dr. Patrick Légeron. Gestionarea stresului, la fel ca orice ucenicie, se face progresiv, pas cu pas. Dar merită! (Rompres)
- Stresul nu este o reacţie anormală. El apare într-o situaţie dificilă sau strictă. În schimb, dacă reacţia este disproporţionată sau cronică, aveţi grijă: ea va avea efecte nocive, şi chiar periculoase!
- Gestionarea stresului este importantă nu numai pentru starea de bine a unei persoane, dar şi pentru eficienţa şi performanţa sa în muncă.
- O cunoaştere perfectă a factorilor noştri de stres ne permite, pe de o parte, să le modificăm impactul, iar pe de altă parte, să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă atunci când survin.
- Stresul este o reacţie. Relaxarea regulată permite neutralizarea răspunsului fiziologic la stres. Unele întreprinderi japoneze pun la dispoziţia angajaţilor lor săli cu lumină filtrată şi cu muzică liniştitoare. Minirelaxarea - câteva secunde pe parcursul cărora aveţi grijă să respiraţi adânc, destinzând atât grupurile de muşchi cât şi pumnii, umerii şi maxilarul - are efecte salutare, numai să fie repetată.
- În confruntarea cu stresul, trebuie să avem grijă de organismul nostru. Clasice, dar foarte eficiente, sunt: activitatea fizică regulată, alimentaţia echilibrată, somnul de calitate, consumul moderat de alcool şi de cafea... ªi renunţarea la fumat, inclusiv în timpul pauzelor, care, în caz contrar, devin oricum, numai relaxante nu.
- Impresia cronică de copleşire constituie unul dintre semnele stresului. A învăţa să relativizăm, să dedramatizăm situaţiile, să nu personalizăm constrângerile de la serviciu permite contracararea efectului negativ al factorilor de stres.
- Cultivarea emoţiilor pozitive. Arta de a ne face plăcere, de a avea hobbyuri, de a ne dezvolta optimismul, de a practica umorul sau de a râde se dovedesc arme redutabile împotriva stresului.
- Atitudinile faţă de ceilalţi sunt, adesea, generatoare de stres. Două reguli în materie sunt adoptarea comportamentelor declarate, exprimând sincer ceea ce dorim şi ceea ce simţim, şi evitarea comportamentelor pasive (a păstra totul pentru sine) ori agresive (atacarea celorlalţi).
Să nu rămânem izolaţi în faţa dificultăţilor, căci stresul este un rău ce îi atacă - de preferinţă - pe cei singuri şi slăbiţi. Trebuie să ne dezvoltăm sprijinul social, să avem în jurul nostru persoane cărora să ne mărturisim şi care să ne asculte şi să ne înţeleagă.
În sfârşit, trebuie "să rămânem realişti şi răbdători punând în aplicare aceste sfaturi", aminteşte dr. Patrick Légeron. Gestionarea stresului, la fel ca orice ucenicie, se face progresiv, pas cu pas. Dar merită! (Rompres)
