Dat fiind
că peste 32 de milioane de
evenimente aterotrombotice majore survin în fiecare an, acestea reprezentând 28% din numărul total de decese, este
important ca toată lumea să cunoască care sunt factorii de risc care
facilitează dezvoltarea aterotrombozei şi, în acelaşi timp, care sunt
simptomele pentru a avea acces mai rapid la ajutor medical. Între factorii de
risc care pot facilita aterotromboza se numără
vârsta şi factorii genetici; din păcate, aceşti factori nu pot
fi modificaţi. Dacă o persoană a avut deja un infarct miocardic, a suferit un
accident vascular cerebral sau a fost diagnosticată cu arteriopatie periferică,
atunci acest pacient are un risc înalt, ceea ce înseamnă că mai ales această
persoană trebuie să ia măsuri.
Fiecare individ în parte trebuie să
adopte căteva precauţii pentru a controla sau a modifica riscul de dezvoltare a aterotrombozei şi
pentru a ajuta la prevenirea apariţiei unui infarct miocardic, a unui accident
vascular cerebral, a bolii arteriale periferice sau a decesului de cauză
vasculară, a precizat prof. dr. Eduard
Apetrei, şeful Clinicii de Cardiologie de la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu".
Unul din şase bărbaţi şi una din şapte
femei mor anual în Europa din cauza unei boli coronariene. Până la 50% din accidentele vasculare cerebrale
apar la pacienţii care au în antecedente accidente vasculare cerebrale sau
accidente ischemice tranzitorii. În primii cinci ani după un accident vascular
cerebral, 39% din persoane decedează din cauza unor afecţiuni cardiace.
Persoanele cu arteriopatie periferică sunt de şase ori mai expuse riscului de
deces prin infarct miocardic sau accident vascular cerebral în comparaţie cu
persoanele fără arteriopatie periferică.
Prezenţa unei boli arteriale periferice
sau existenţa în antecedente a unui infarct miocardic sau a unui accident
vascular cerebral expune pacientul unui risc crescut de apariţie a unei alte
manifestări aterotrombotice. Între măsurile care trebuie luate, cele mai
importante sunt controlul factorilor de
risc care pot fi modificaţi pentru a reduce riscul de apariţie a unui
eveniment aterotrombotic.
Printre aceşti factori de risc se
numără hipertensiunea arterială care
supune pereţii vaselor de sânge unui stres ce poate conduce la ruperea plăcii
de aterom permiţând astfel formarea trombilor sanguini ceea ce duce, ulterior,
la apariţia complicaţiilor aterotrombozei. De aceea trebuie măsurată regulat tensiunea arterială şi respectate
recomandările medicului pentru a reduce astfel de valori crescute ale tensiunii.
Prof. dr. Eduard Apetrei a menţionat
faptul că în România un număr foarte mare de persoane (2,5 milioane) suferă de
hipertensiune arterială, iar dintre aceştia foarte puţini sunt cei care îşi fac
tratamentul corect.
Un alt factor de risc este colesterolul. Excesul de colesterol se
depune pe peretele intern al arterelor, când placa de aterom se rupe se
formează tromb de sânge care conduc la aterotromboză, aceasta blocând fluxul de
sânge spre organele vitale cum ar fi inima şi creierul.
Un alt factor de risc este diabetul. Două treimi din persoanele
care suferă de diabet decedează printr-un infarct miocardic sau un accident
vascular cerebral. Diabetul poate accelera dezvoltarea aterotrombozei şi, odată
apărută ateroscleroza, atunci când o placă de aterom se rupe, se pot forma
trombi de sânge, ceea ce duce la dezvoltarea aterotrombozei.
Persoanele cu obezitate au deseori un nivel crescut al colesterolului,
hipertensiunea arterială şi un risc crescut de apariţie a diabetului. Toţi sunt
factori de risc pentru apariţia aterosclerozei. Sedentarismul constituie un alt factor de risc major. Efortul fizic
regulat poate să scadă presiunea arterială, masa de ţesut de gras, nivelul de
colesterol şi poate controla sau preveni dezvoltarea diabetului, toţi fiind
factori de risc binecunoscuţi pentru aterotromboză. De aceea, este bine ca
fiecare persoană să facă exerciţii fizice de trei-cinci ori pe săptămână câte
aproximativ 20-60 de minute. Plimbarea, mersul pe bicicletă şi înotul fac parte
din activităţile recomandate.
Fumatul
un alt factor important de risc face ca 30% din decesele prin boală vasculară
din întreaga lume să fie cauzate de acesta. Este fapt general acceptat că
fumatul este dăunător, fumătorii, indiferent de vârstă, au o mortalitate de 2-3
ori mai mare decât nefumătorii.
Dieta este foarte importantă. 31% din
bolile coronariene şi 11% din accidente vasculare cerebrale din întreaga lume
sunt cauzate de consumul deficitar de fructe şi de legume. Consumarea unei diete bogate în grăsimi saturate şi săracă
în fructe şi legume contribuie la creşterea nivelului de colesterol şi
apariţia aterosclerozei care pot conduce, la rândul lor, la formarea de trombi
sanguini şi aterotromboză.
Între simptomele care pot genera
aterotromboza se numără durerea importantă în piept care se extinde uneori la
gât şi braţe, paloarea feţei şi transpiraţie, respiraţie dificilă, slăbiciune,
imposibilitatea de a mişca una din jumătăţile corpului, furnicături pe una din
jumătăţile corpului, înceţoşarea sau pierderea vederii la un ochi, dificultate
în articularea cuvintelor, dificultate în găsirea cuvintelor şi înţelegerea
celor spuse de celelalte persoane, dificultate în păstrarea echilibrului,
dureri la nivelului piciorului după ce se parcurge o anumită distanţă.
Toate aceste simptome trebuie urmărite
cu atenţie. În plus, dacă simptomele apar într-un segment al corpului, este
foarte probabil ca ele să semnaleze prezenţa aterotrombozei şi în alte părţi
ale organismului. Ca urmare, o persoană care a fost diagnosticată cu arteriopatie
periferică are un risc mai mare de a suferi un infarct miocardic sau un
accident vascular cerebral.(Rompres)