Mulţi adulţi nu mănâncă nimic dimineaţa sau servesc cel mult o ţigară şi o cafea, aşa că pe la ora 10.00 – 11.00 apare o senzaţie de foame intensă, cu stare de nelinişte, cu nervozitate, chiar transpiraţii şi senzaţie de slăbiciune. Adică o veritabilă criză de hipoglicemie. Aceasta este şi intervalul orar în care pancreasul este foarte activ. Masa luată dimineaţa, la orele 6-7.00 diminuează mult din intensitatea hipoglicemiei normale de ora 10.00 sau o face să fie suportabilă. Lipsa mesei face că starea descrisă mai sus să devină atât de intensă, încât dacă persoana nu mănâncă ceva, în special ceva dulce, pot apare inclusiv leşinuri.
Apoi, dacă mesele nu sunt servite la intervalele solicitate de organism, aceste stări de hipoglicemie pot reveni pe la 4.00 – 5.00 după-amiaza şi către seară, către orele 10.00 seara.
Alimentele favorite în aceste situaţii? Cele cu mult zahăr – ciocolata, pe locul întâi, îngheţata în timpul verii, dar şi iaurturile cu fructe, patiseriile, bomboanele şi alte chipsuri şi delicatese dulci.
Organismul se obişnuieşte cu dulce şi vrea şi mai dulce. La fiecare stres, la fiecare supărare, la oboseală sau după certuri, nevoia de dulce se face resimţită cu forţa unei dependenţe. Nevoia este atât de mare, ca la un drog.
Apoi, consumul de dulce trece la copii. Ca să-i recompensăm pentru achiziţiile lor zilnice sau pentru lipsa noastră de acasă, le luăm dulciuri. Se obişnuiesc atât de repede cu gustul şi senzaţia care apare după consumul dulciurilor, încât îşi vor cere drepturile cu vehemenţa şi zgomotul unor veritabili dependenţi.
Consumul de dulciuri determină la copii agitaţie, nelinişte, lipsă de concentrare, tulburări de memorie şi agresivitate. Dacă nu credeţi, încercaţi să nu le mai daţi nimic dulce vreme de 7-10 zile şi apoi daţi-le ceva dulce. Veţi rămâne surprinşi de reacţie.
La adulţi pot apare aceleaşi tipuri de reacţie, cea mai intensă fiind somnolenţa şi lipsa de energie, pentru că zahărul solicită atât de intens organismul, încât furnizează iniţial (efect primar) multă energie, ulterior lăsând organismul într-un gol de energie puternic (efect secundar). Acesta va fi perceput de om drept o stare de lipsă de putere, de energie, cu dificultăţi de atenţie, concentrare, de memorie şi senzaţie de „ceaţă mentală”.
Ce putem face pentru a mai diminua nevoia intensă, teribilă de dulce? Există o serie de remedii homeopatice care ne pot fi de folos.
Principalul remediu se numeşte Saccharum officinalis CH30 (Plantextrakt), este preparat din zahăr şi este indicat practic la toată lumea, pentru că toţi suntem dependenţi de zahăr.
Se administrează cate 3 granule o dată sau de două ori pe săptămână, în special la persoanele cu o nevoie intensă de zahăr (sau dulciuri cu zahăr) realizează o reglare a nivelului glicemiei şi o diminuare a acestei pofte. Tratamentul poate fi făcut 4-5 săptămâni şi repetat la nevoie.
Important este să reţineţi că zahărul este o otravă a civilizaţiei moderne, o substanţă de sinteză care dă una dintre cele mai puternice dependenţe (mai intensă decât cea de cafea sau ţigară) şi care influenţează major comportamentul oamenilor.
Este indicată întoarcerea la îndulcitorii naturali, precum mierea de albine sau siropul de arţar, care sunt alimente integrale, preluate ca atare din natură şi prelucrate diferit de organismul omenesc.
Dar mai ales, este necesară adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, cu mese servite la ore relativ regulate şi cu alimente de calitate, bazate pe legume, fructe, cereale şi peşte.

Dr. Sorina Soescu