Epidemiile de gripă (sau „influenza”) cum au mai fost ele denumite în secolul al 15-lea în Italia erau caracterizate prin accese de tuse, febră şi frisoane şi dintotdeauna au fost legate de expunerea la frig, ca element declanşator. Virusurile influenzei aparţin familiei Orthomyxovirusuri şi prezintă trei serotipuri: A, B şi C. Sunt prezente multiple mutaţii ale acestor virusuri, cele de tip A având cele mai mari mutaţii la nivelul antigenelor HA (hemaglutinină) şi NA (neuraminidază). Virusurile sunt răspândite prin aer prin picături de salivă, care contaminează obiectele. Epidemii mai mici de gripă apar la 1-3 ani, datorate unor mici schimbări antigenice viale, în timp ce pandemiile apar mai rar, numai cu virusuri de tip A (care infectează şi alte animale, pe lângă om). Tipul B de virus nu are variabilitate antigenică şi determină infecţii limitate la om, iar tipul C este foarte rar, fiind infecţios doar la om şi porci.
Infecţiile bacteriene secundare gripei sunt destul de frecvente, fiind produse de Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumonia sau Haemophilus influenza. Acesta din urmă este asociat cu apariţia meningitei gripale. Pneumonia este complicaţia cea mai frecventă a gripei şi combinaţia gripă-pneumonie determină mai multe decese decât boala numită gripă sau influenza.
Nu se poate prezice periodicitatea de apariţie a epidemiilor gripale, de accea se tot încearcă realizarea de preparate care să cuprindă cât mai multe tulpini virale şi microbiene.

Un astfel de preparat este cel numit Influenzinum (care poate avea structură diferită, în funcţie de firma producătoare), obţinut din secreţii ale pacienţilor cu gripă şi conţine în afara virusurilor gripale şi alte câteva microorganisme, cel mai frecvent Haemophilus influenzae şi Streptocoocus pneumoniae.
Deci Influenzinum este un remediu complex, preparat dintr-o combinaţie de virusuri şi bacterii.
Nu are un proving (o testare) homeopată precum celelalte remedii din Materia Medica, în schimb există numeroase observaţii clinice în ultimii 100 de ani, prin care homeopaţi valoroşi ai lumii au lăsat indicii despre utilitatea remediului.
Astfel, Clarke propune administrarea CH12 sau CH30, o dată pe săptămână, la toată lumea în momentul existenţei unei epidemii. De multe ori, cei care îl iau nu fac gripă.
Margaret Tyler preferă folosirea etiologică de Influenzinum.
Astfel, în simptome care apar după o gripă – de exemplu dureri de cap recidivante, după o gripă sau stări de comportament modificate (violenţă, atacuri de furie) după un episod de gripă, pot fi tratate cu succes cu Influenzinum CH200, 3 doze la 6 ore interval.
Homeopatul indian Banerjea priveşte etiologia drept cel mai important indiciu de prescriere în homeopatie şi indică Influenzinum 1M în cazuri de afectări ale sistemului nervos după gripă (precum obsesii, diluzii etc) sau chiar în stări de slăbiciune intensă, cu lipsa reacţiei generale a organismului, care apar după gripă. De asemenea, îl prescrie în probleme cardiace cu aritmie, ce apar după gripă sau în situaţii post-encefalită, în eczeme la nou-născuţi, atunci când mama a avut gripă în timpul sarcinii, în cazuri de anorexie, de cefalee sau de stare generală de slăbiciune apărută şi care nu se mai vindecă, după un episod gripal. Nu întotdeauna pacientul îşi aminteşte de episodul gripal din antecedente, pentru că el se poate confunda cu una dintre multiplele răceli pe care toţi oamenii le au în viaţa lor.
Se pare că influenza sau gripa este una dintre cele mai comune boli cronice (care lasă urmări asupra organismului) ale oamenilor. De aceea, Influenzinum poate fi un remediu indicat şi dacă nu există indicii clare asupra unui episod definit de gripă.
Multe dintre afecţiunile cronice cu evoluţie de lungă durată, caracterizate prin aritmii sau puls rapid şi în special hipotensiune arterială pot să indice acest remediu. De cele mai multe ori, de acest remediu va beneficia un pacient cu o afectare nervoasă, mai tensionat, mai activ, aflat eventual şi într-o meserie stresantă şi cu mare responsabilitate. La această persoană apare un puls constant de peste 100 bătăi pe minut, cu frecvente extrasistole şi cu dificultăţi de respiraţie (nu-i ajunge aerul). Alături de aceasta, apar dificultăţi de memorie, mai ales pentru numele persoanelor. Influenzinum administrat în doze în scară (30, 200, 1M) se dovedeşte cel mai bun remediu pentru această condiţie (de multe ori diagnosticată ca „sindrom de hiperventilaţie” sau „atacuri de panică”).
Influenzinum este cu siguranţă un remediu foarte util în afectări ale sistemului nervos, apărute în special după vaccinarea anti-gripală. Multe dintre simptomele de oboseală şi de afectare neurologică debutează după un astfel de vaccin.
Homeopatul Stearns notează că Influenzinum este indicat „de câte ori pacientul prezintă o afectare a sistemului nervos central sau periferic”. Vaccinurile antigripale sunt realizate din virusuri inactivate, dezvoltate din hemaglutininele extrase din viruşi recombinaţi. Există multiple simptome apărute după vaccinarea anti-gripală, dintre care amintim:
sindrom Guillain-Barre (polineuropatie acută cu slăbiciune musculară, paralizii şi areflexie, cu evoluţie ascendentă)
creşteri sau scăderi marcate ale tensiunii arteriale
paralizii ale ambelor braţe, cu dureri severe, atrofie a muşchilor deltoizi şi hiperestezie braţ drept (vaccinul fiind făcut în braţul stâng)
simptome paralitice precedate de vărsături
simptome paralitice precedate de enurezis (paralizie a vezicii urinare)
vertijuri, cu tendinţă de a cădea pe dreapta
vertijuri cu nistagmus, imposibilitatea de a sta în picioare sau pe scaun
paralizie a muşchilor oculari, vedere diminuată sau în ceaţă, diplopie
tinitus sau alte dificultăţi de auz
neuropatie de plex brahial
tremurături ale membrelor superioare
mişcări automate ale degetelor de la mâini şi picioare
nevralgie de trigemen
nevralgie intercostală
incontinenţă rectală
impotenţă
sciatică pe partea dreaptă
ataxie, accentuată pe partea dreaptă
atacuri de „pierdere a cunoştinţei”
somnolenţă, pierderea iniţiativei, lipsă de putere musculară şi intelectuală
tendinţe depresive, tristeţe; confuzie şi halucinaţii
Pentru toate aceste indicaţii, apărute după vaccinarea anti-gripală, se indică în homeopatie Influenzinum CH200, 3 granule la 6 ore interval, trei doze. Eventual, în situaţii cu simptomatologie mai accentuată, se va completa efectul cu remediile homeopatice de constituţie indicate.

Dr. Sorina Soescu