Atunci când ni se ia sânge pentru analize sau când suntem supuşi unei biopsii, sau oricărei alte proceduri medicale care implică prelevarea unei părţi din organismul nostru care conţine informaţia noastră ADN, suntem noi încă proprietarii acelei informaţii genetice?
Iată întrebarea la care încearcă să răspundă Curtea Supremă de Justiţie din SUA, iar răspunsul său ar putea avea un puternic impact asupra activităţii medicale, conform AFP şi a blogului ştiinţific Geekquinox.
Timp de aproape 30 de ani li s-a permis companiilor să solicite patente pentru descoperirea genelor umane, o afacere de ordinul miliardelor de dolari.
Cele două gene aduse în discuţie la Curtea Supremă sunt legate de apariţia cancerului mamar şi a celui ovarian şi reprezintă pentru compania Myriad Genetics o afacere de jumătate de miliard de dolari.
"Numeroase companii şi foarte mulţi investitori au riscat miliarde de dolari în domeniul cercetării genetice, sub promisiunea unei puternice protecţii a brevetelor", preciza recent preşedintele companiei Myriad, Peter D. Meldrum.
Genele în cauză, denumite BRCA1 şi BRCA2, au fost identificate de compania Myriad ca fiind asociate unui risc crescut de cancer mamar şi ovarian. Compania Myriad a obţinut patente pentru cele două gene pe perioada de 20 de ani şi apoi a conceput un test pentru identificarea acestor gene. Din cauza acestor patente deţinute, niciun alt cercetător sau companie din domeniu nu a putut să lucreze cu aceste gene pentru a dezvolta teste alternative pentru identificarea lor - situaţie clară de monopol pentru această companie, situaţie de care a ştiut să profite din plin dictând nişte preţuri prohibitive.
Pornind de la comentariile deja făcute pe acest subiect, Curtea Supremă pare să fie de părere că doar genele şi ADN-ul creat artificial poate fi patentat, în timp ce lucrurile naturale nu pot face obiectul unor patente. În faţa acestei logici, avocaţii companiei Myriad au invocat faptul că genele izolate reprezintă "nişte entităţi chimice distincte" faţă de modul în care ele există în organism, pentru că acestea nu pot fi găsite în mod natural separate din ADN-ul unei persoane.
"Simpla extragere a unui produs natural nu este suficientă" pentru oferirea de brevete, a susţinut în faţa Curţii Christopher Hansen, avocat al Asociaţiei de patologie moleculară care, alături de cercetători şi de pacienţi, contestă decizia societăţii Myriad Genetics de a breveta cele două gene de identificare a cancerului de sân şi a celui ovarian.
De cealaltă parte, avocatul companiei Myriad, Gregory Castanias, a răspuns că genele sunt nişte "construcţii umane" şi nu pot fi comparate cu organele, cum ar fi rinichiul sau ficatul, ce nu pot fi protejate prin brevete.
Grupul celor care susţin că genele nu trebuie să facă obiectul unor patente invocă în sprijinul lor situaţia de monopol în care se află compania Myriad, care împiedică dezvoltarea şi a altor teste medicale şi cercetări în domeniu.
Curtea Supremă se va pronunţa în acest caz la sfârşitul lunii iunie.
Sursa: AGERPRES
