Pentru prima oară este dată publicităţii în
Germania o statistică a cazurilor de malpraxis la nivel federal, din care
reiese că anul trecut numărul de astfel de cazuri a fost de 3.900 iar numărul
de plângeri ale pacienţilor la comisiile de expertiză şi de mediere a fost de
peste 10.000. Pacienţii din Germania au avut de-a face anul trecut cu 3.900 de
cazuri de tratament eronat. Camera federală a medicilor din Berlin făcea cunoscut de
asemenea, într-un comunicat, faptul că pacienţii s-au plâns de peste 10.000 de
ori de existenţa unor astfel de cazuri la comisiile de expertiză şi mediere.
Din numărul total de plângeri, jumătate se refereau la cazurile de operaţie şi
îngrijire postspitalicească ca şi la diagnostice. Directorul executiv al
camerei federale a medicilor, Christoph Fuchs, s-a pronunţat pentru o abordare
deschisă a erorilor în tratamentul medical.
Camera federală a medicilor a publicat pentru prima oară pentru anul 2006 date colectate la nivel federal, cu excepţia landului Bavaria. Cu ajutorul datelor legate de erorile de tratament se doreşte aducerea unei contribuţii la siguranţa pacienţilor şi la o profilaxie a erorilor, afirma vicepreşedintele camerei federale a medicilor, Andreas Crusius. El a făcut referire la faptul că un pacient poate din 1975 să ceară să fie verificat gratuit, la nivel de comisii de expertiză şi mediere din landurile respective, dacă plângerea sa referitoare la un malpraxis este îndreptăţită sau nu.
Conform oficiului federal de statistică, în anul 2005 au fost efectuate 36,1 milioane de operaţii şi proceduri medicale la nivel de spitale în timp ce pe an au loc în jur de 400 de milioane de contacte medic-pacient, afirma Fuchs. În comparaţie cu ac
easta, numărul de malpraxisuri este considerat de camera federală a medicilor drept insignifiant. Conform statisticii efectuate de aceasta (inclusiv pentru Bavaria), anul trecut au fost înaintate 10.280 de solicitări pentru verificarea unor tratamente. Din totalul de 12.000 de plângeri (fără Bavaria) pe primul loc se aflau operaţiile puse sub semnul întrebării, cu un număr de 3.000 de cazuri, urmate de terapiile postoperatorii şi diagnostice, pentru care au existat, pentru fiecare dintre ele în parte, câte 850 de plângeri. Malpraxisuri au fost constatate în 1.913 cazuri iar malpraxisuri şi informare precară asupra riscurilor fără urmări pentru pacient în 422 de cazuri, în timp ce numărul de malpraxisuri şi lipsă de informare asupra riscurilor, cu urmări pentru pacient, a fost de de 1.562 de cazuri. În 4.747 de cazuri de plângeri, comisiile nu au constatat nici un fel de malpraxis iar la un număr de 52 de cazuri nu a fost constatată decât lipsa unei informări clare asupra riscurilor.
Cele mai multe diagnostice care au provocat plângeri din partea pacienţilor se refereau la artroze coxale şi la articulaţia genunchiului, hernii, cancer mamar şi alunecare de disc intervertebral. La aceasta se adaugă faptul că, potrivit informaţiilor de la directorul executiv al comisiilor de mediere care se ocupă de problema responsabilităţii medicale la nivelul camerelor medicilor din nordul Germaniei, Johannes Neu, au fost constatate lipsuri în ceea ce priveşte diagnosticele, trimiterile sau operaţiile care au loc prea târziu sau faptul că era nevoie de operaţii ulterioare. În mod corespunzător, cele mai multe plângeri s-au referit la actele medicale din domeniul chirurgiei de urgenţă sau chirurgiei generale. Tratamentele la care s-au înregistrat cel mai des malpraxisuri sunt, conform statisticii, cele ale cancerului mamar, la nivel de cabinete, în 48 de cazuri sau ale articulaţiei coxale, la nivel de clinici, în 57 de cazuri.
Fuchs a cerut înţelegere pentru faptul că ”peste tot unde lucrează oameni există şi erori”. De cele mai multe ori, cauzele erorilor sunt lipsurile la nivel de organizare şi comunicare. Ele nu ar trebuie considerate a fi vina individuală a unui medic. El s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea unor sisteme de alarmare în caz de erori, chiar dacă aceasta ar putea afecta relaţia bazată pe încredere dintre medic şi pacient. Pentru a se ajunge la o schimbare a mentalităţii în ce priveşte tratarea erorilor a fost realizată o platformă Internet cu titlul ”jeder-fehler-zaehlt.de” (fiecare eroare contează), pe care se poate raporta inclusiv o eroare nesemnificativă, cu scopul de a se trage învăţături din experienţa avută. /Rompres/
Camera federală a medicilor a publicat pentru prima oară pentru anul 2006 date colectate la nivel federal, cu excepţia landului Bavaria. Cu ajutorul datelor legate de erorile de tratament se doreşte aducerea unei contribuţii la siguranţa pacienţilor şi la o profilaxie a erorilor, afirma vicepreşedintele camerei federale a medicilor, Andreas Crusius. El a făcut referire la faptul că un pacient poate din 1975 să ceară să fie verificat gratuit, la nivel de comisii de expertiză şi mediere din landurile respective, dacă plângerea sa referitoare la un malpraxis este îndreptăţită sau nu.
Conform oficiului federal de statistică, în anul 2005 au fost efectuate 36,1 milioane de operaţii şi proceduri medicale la nivel de spitale în timp ce pe an au loc în jur de 400 de milioane de contacte medic-pacient, afirma Fuchs. În comparaţie cu ac
easta, numărul de malpraxisuri este considerat de camera federală a medicilor drept insignifiant. Conform statisticii efectuate de aceasta (inclusiv pentru Bavaria), anul trecut au fost înaintate 10.280 de solicitări pentru verificarea unor tratamente. Din totalul de 12.000 de plângeri (fără Bavaria) pe primul loc se aflau operaţiile puse sub semnul întrebării, cu un număr de 3.000 de cazuri, urmate de terapiile postoperatorii şi diagnostice, pentru care au existat, pentru fiecare dintre ele în parte, câte 850 de plângeri. Malpraxisuri au fost constatate în 1.913 cazuri iar malpraxisuri şi informare precară asupra riscurilor fără urmări pentru pacient în 422 de cazuri, în timp ce numărul de malpraxisuri şi lipsă de informare asupra riscurilor, cu urmări pentru pacient, a fost de de 1.562 de cazuri. În 4.747 de cazuri de plângeri, comisiile nu au constatat nici un fel de malpraxis iar la un număr de 52 de cazuri nu a fost constatată decât lipsa unei informări clare asupra riscurilor.
Cele mai multe diagnostice care au provocat plângeri din partea pacienţilor se refereau la artroze coxale şi la articulaţia genunchiului, hernii, cancer mamar şi alunecare de disc intervertebral. La aceasta se adaugă faptul că, potrivit informaţiilor de la directorul executiv al comisiilor de mediere care se ocupă de problema responsabilităţii medicale la nivelul camerelor medicilor din nordul Germaniei, Johannes Neu, au fost constatate lipsuri în ceea ce priveşte diagnosticele, trimiterile sau operaţiile care au loc prea târziu sau faptul că era nevoie de operaţii ulterioare. În mod corespunzător, cele mai multe plângeri s-au referit la actele medicale din domeniul chirurgiei de urgenţă sau chirurgiei generale. Tratamentele la care s-au înregistrat cel mai des malpraxisuri sunt, conform statisticii, cele ale cancerului mamar, la nivel de cabinete, în 48 de cazuri sau ale articulaţiei coxale, la nivel de clinici, în 57 de cazuri.
Fuchs a cerut înţelegere pentru faptul că ”peste tot unde lucrează oameni există şi erori”. De cele mai multe ori, cauzele erorilor sunt lipsurile la nivel de organizare şi comunicare. Ele nu ar trebuie considerate a fi vina individuală a unui medic. El s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea unor sisteme de alarmare în caz de erori, chiar dacă aceasta ar putea afecta relaţia bazată pe încredere dintre medic şi pacient. Pentru a se ajunge la o schimbare a mentalităţii în ce priveşte tratarea erorilor a fost realizată o platformă Internet cu titlul ”jeder-fehler-zaehlt.de” (fiecare eroare contează), pe care se poate raporta inclusiv o eroare nesemnificativă, cu scopul de a se trage învăţături din experienţa avută. /Rompres/
