12 întrebări arzătoare despre soare

on . . Accesări: 5096

Pentru cele care confundă autobronzantele cu substanţele fotoprotectoare tip ecran solar şi strălucirea soarelui cu pielea arsă, prof. Daniel Lambert şi dr. Catherine Laverdet pun punctele pe i. Ziarista Astrid Taupin, de la săptămânalul francez Madame Figaro, prezintă sub forma întrebare-răspuns această adevărată lecţie despre "bronzarea înţeleaptă". Prima întrebare ar fi: Crema mea de soare din vara trecută de-abia dacă este începută - o mai pot utiliza?

Un tub deja deschis trebuie considerat expirat după două luni. În contact cu aerul, produsul se oxidează şi nu mai este conform cu formula şi nici cu protecţia originară. Riscaţi să suferiţi arsuri. Pe plajă, este recomandat să închideţi repede produsul de protecţie solară şi să îl puneţi în geantă. În caz contrar, el riscă să se altereze după o săptămână.
 
 2) Soarele este din ce în ce mai periculos?
 
Da, mai ales în ţările din apropierea Antarcticii, cum ar fi Chile sau Australia, unde gaura din stratul de ozon este cea mai mare. În Franţa, chiar dacă grosimea acestui strat a scăzut, ea nu a dispărut, deocamdată, complet. Cât priveşte senzaţia de arsură, ea apare odată cu vârsta. Acumularea expunerilor la soare şi la UV /razele ultraviolete/ artificiale alterează capitalul solar. Pielea se fragilizează şi se subţiază. Fototipul poate scădea. Putem trece de la un fototip III /o piele care se bronzează normal/ la un fototip II /o piele care se înroşeşte înainte de a se bronza/.
 
 3) Produsul autobronzant mă protejează?
 
Nu. El colorează artificial straturile superficiale ale epidermei şi nu are niciun efect protector. Prin urmare, în primele zile, trebuie să ne expunem cu prudenţa obişnuită.
 
 4) Indicii 20 sunt, oare, înt-adevăr eficienţi?
 
Potrivit Agenţiei Oficiale a Medicamentului, indicele 20 corespunde unei protecţii puternice. În aceeaşi categorie, se găsesc şi indicii 15 şi 25. Între cei trei /indici/, există puţine deosebiri, ei permiţând cu toţii evitarea arsurilor pielii. Denumirea "ecran total", precum şi indicii 100, 90 şi 60 au dispărut. Ei au fost înlocuiţi de indicele 50+, care corespunde protecţiei maxime recomandate pentru intoleranţele la soare şi pentru bolile de piele agravate de expunerile la soare.
 
 5) Eu nu mă bronzez bine, am pielea albă. O pot, oare, "antrena" să se bronzeze, ori este o misiune imposibilă?
 
Fototipurile albe şi roşcate se bronzează foarte puţin, ori deloc. Nu putem forţa să devină aurie o piele ce nu este programată genetic pentru aceasta. Nici capsulele solare şi nici expunerile îndelungate la soare nu vor face să "crească" o melanină ce nu există decât în cantitate redusă, ori care este de proastă calitate. Este chiar periculos.
 
 6) Ne putem bronza înainte de ora 11 dimineaţa şi după ora 17, în Franţa?
 
La ora şapte dimineaţa, nu. ªi ne putem plimba fără protecţie solară, nu avem a ne teme de nimic, razele sunt prea oblice. În schimb, înainte de ora 11 dimineaţa şi după ora 17, ne bronzăm, dar mai încet. Sunt orele ideale pentru a profita de binefacerile soarelui, fără a suporta inconvenientele acestuia.
 
 7) Îmbătrânind, încep să îmi apară pe piele nişte pete albe. Este un fenomen ireversibil?
 
Petele albe ce apar - mai ales pe picioare şi braţe - înseamnă că celulele au fost agresate de UV. Ele nu mai sunt capabile să se autorepare, capitalul lor solar fiind epuizat. Fenomenul este ireversibil şi trebuie să constituie un semnal de alarmă. Pe viitor, trebuie să ne expunem mai puţin şi să ne protejăm mai mult.
 
 8) De ce unele zone ale corpului refuză să se bronzeze începând de la o anumită vârstă?
 
Secreţia de melanină scade cu 10-20 la sută la fiecare zece ani şi, în paralel, capacităţile de fotoprotecţie internă se atenuează.
 
 9) Oare înghiţirea unor capsule solare evită apariţia petelor?
 
Ele întăresc apărarea naturală a pielii şi favorizează creşterea nivelului melaninei. În schimb, ele nu opresc apariţia petelor solare, dacă acestea se datorează unei supraexpuneri la soare ori sunt de origine ereditară.
 
 10) Ne bronzăm mai bine pe nisip, ori în apă?
 
Radiaţiile sunt mai intense pe nisipul uscat, care reflectă 15 până la 30 la sută din UV. Pe apă, reflexia variază între 5 şi 10 la sută. Cea care incită la o expunere mai îndelungată, şi, deci, la asumarea mai multor riscuri, este senzaţia de răcoare simţită pe un vapor. Prudenţă!
 
 11) Care este deosebirea dintre un lapte hidratant şi un produs după plajă?
 
Spre deosebire de un produs hidratant, unul după plajă conţine întotdeauna antioxidanţi de tip vitamina E, calmante precum Aloe vera şi compuşi antiinflamatori activi. "Chiar dacă ne-am luat toate precauţiile în timpul expunerii, pielea suferă, totuşi, o agresiune, şi, prin urmare, trebuie să îi aducem adevărate mijloace de calmare, ceea ce nu se găseşte în mod obligatoriu într-un hidratant clasic", explică Véronique Delvigne, director ştiinţific în cadrul companiei Lancôme.
 
 12) La ce vârstă pot lua copilul la plajă?
 
În mod ideal, ar fi mai bine să se evite plaja înaintea vârstei de trei ani. Întrucât copilul poate face arsuri ale pielii - chiar şi sub o umbrelă, căci există o difuzare a UV în aerul ambiant şi o reflexie pe sol -, evident, trebuie să îl protejăm cu o cremă cu grad sporit de protecţie, destinată copiilor, şi rezistentă la apă. Expunerile la soare trebuie să fie făcute în mod foarte progresiv - nu mai mult de un sfert de oră în prima zi -, şi trebuie evitate cele mai călduroase ore ale zilei. Nu trebuie să uităm să îi acoperim copilului capul cu o pălăriuţă şi să îi punem un tricou /de preferat, închis la culoare/ ori, şi mai bine, cu un "Lycra" /tricou dintr-un material utilizat de surferi, care nu permite trecerea radiaţiilor UV - ce poate fi găsit la magazinele de articole sportive Decathlon sau în "surfshopuri"/, să îi punem o pereche de ochelari de soare /un model pentru copii al firmei Julbo/ şi să îl ungem cu cremă în mod repetat, din două în două ore. ROMPRES

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!