În insuficienţa cardiacă există un risc de moarte subită prin aritmii cardiace tratamentul modern se face fie prin diferite proceduri de stimulare - pacemaker - fie prin defibrilator implantat, tratament inclus în ghidurile europene a declarat dr.Dan Deleanu, preşdintele Societăţii Române de Cardiologie. În ţara noastră, având în vedere costurile destul de mari, un astfel de defibrilator poate ajunge până la 8 000 - 10 000 de euro, ceea ce înseamnă că nu se pun
aproape deloc a adăugat medicul.
'Din registrul nostru pentru insuficienţă cardiacă în care sunt incluşi 3.400 de pacienţi, numai şapte au astfel de defibrilatoare. Aceste defibrilatoare salvează pacienţi, pentru că sunt persoane care mor prin aritmii cardiace şi care au posibilitatea unui tratament în alte ţări. ªi în România, există specialişti, dar nu prea mulţi, dar astfel de defibrilatoare se pot pune. Acestea nu se decontează prin intermediul asigurărilor pentru că, la acest nivel de preţ, se pot cumpăra 100 de stenturi, sau alte medicamente, în locul unui aparat pentru o singură persoană. În condiţii de sărăcie, trebuie să alegi până la urmă. Tratamentul este însă în ghidurile internaţionale ca tratament de elecţie, obligatoriu aş putea spune pentru anumite categorii de pacienţi, la noi nu este posibil', a afirmat dr. Deleanu.
Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie afirmă că una din problemele de sănătate publică din România, din domeniul bolilor cardiovasculare, este infarctul de miocard acut - practic cea mai severă boală coronariană, care are şi o mortalitate importantă. 'Aceasta presupune un abord foarte rapid şi o asistenţă medicală foarte bine pusă la punct, ceea ce nu este cazul la noi. În momentul de faţă, infarctul de miocard acut se tratează, conform ghidurilor europene şi americane - intervenţional, prin cateterism cardiac, prin angioplastie coronariană, stent. În România, este un deficit major de facilităţi de cardiologie intervenţională şi un deficit important de medici specialişti în cardiologie intervenţională, astfel încât infarctul de miocard acut nu se tratează corect. În toată Europa este o tendinţă de organizare în crearea de centre de infarct şi a unor reţele de infarct în oraşe, astfel încât pacientul să primească cea mai bună asistenţă medicală în cel mai scurt timp. Aceasta presupune o colabor are între serviciile de urgenţă, salvare SMURD, spitale cu facilităţi invazive, cateterism şi angioplastie coronariană şi spitalele fără cardiologie intervenaţională', a atras atenţia oficialul Societăţii Române de Cardiologie.
El a atras atenţia asupra unei atitudini greşite faţă de cazurile de infarct. 'La noi, salvarea are indicaţii, în momentul de faţă, să ducă pacientul cu infarct în primul spital de urgenţă pe care îl găseşte în drum. În acest domeniu este o atitudine greşită, acum încercăm să o modificăm şi avem un plan la Ministerul Sănătăţii în momentul de faţă, cu dr. Arafat, care prevede ca pacientul cu infarct să fie dus nu în cel mai rapid loc, ci unde să poată fi tratat cel mai corect şi bine tratat. Astfel de locuri sunt centrele invazive, urmând ca apoi să fie eventual transferat, în centru bazic după ce s-a făcut terapia de reperfuzie cât mai rapid posibil. Pentru că sistemul nu este bine pus la punct motalitatea este de 13% - 16% prin infarctul acut tratat în spital prin tratament corect s-ar reduce la circa 5%-6%. Ar trebui ca în Bucureşti să fie un centru la jumătate de milion de locuitori. Acum sunt şase centre, dar trei dintre acestea sunt foarte puţin experimentate, deci practic ne putem baza pe trei centre - Fundeni, Floreasca şi Spitalul Universitar. Credem că vom putea începe cu aceste centre un program de reţea de tratament al infarctului, chiar şi aşa făcând un fel de gardă prin rotaţie, încât să existe în permanenţă în oraşul Bucureşti, un centru care să funcţioneze 24 de ore din 24 de ore', a subliniat dr Deleanu.
Potrivit acestuia, România are un număr foarte mic de specialişti care fac cardiologie intervenţională. 'Încercăm, de un de zile, să înceapă pregătirea specialiştilor de învăţământ post universitar, dar nu avem niciun răspuns. ªi finanţarea este o problemă, în 2009 am avut o finanţare mai mică cu 30% faţă de 2008 ' a explicat dr. Dan Deleanu.
În ceea ce priveşte aparatura, acesta a spus că sunt aparate în Bucureşti sunt poate chiar mai multe decât specialişti. 'Sunt aparate noi în noile centre, dar nu sunt medici. La Spitalul CFR 2 este un angiograf de cinci ani, care nu a funcţionat însă deloc. De asemenea, la Institutul C. C. Iliescu nu mai funcţionează angiograful pentru boli periferice şi o întreagă secţie de chirugie vasculară nu poate lucra', a spus dr. Deleanu.
Subsecretrul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat a afirmat că, în cazul infarctului de miocard acut, pacientul trebuie să ajungă neapărat într-un centru care poate să acorde tratamentul definitv care înseamnă să primească tromboliză, şi în mod optim să ajungă la un laborator de cateterism.
'La momentul actual, am reuşit încet, încet, cu introducerea telemedicinei pe ambulanţele de prim-ajutor, să identificăm bolnavul cu infarct încă din teren. Lucrul acesta va deveni naţional. Deja au fost finalizate toate procedurile pentru implementarea cartelelor de transmisie în aparatele din maşinile de urgenţă de tip B cu asistent sau paramedic. Aceasta înseamnă că, în momentul identificării pacientului cu infarct, se ia o decizie unde să fie dus. În mod normal, el trebuie dus la spitalul cel mai apropiat care are competenţă să-l trateze pentru problema respectivă. Unde nu avem centre de cateterism apropiate, tratamentul de elecţie este tromboliza, pentru că nu trebuie să întârziem tratamentul. Degeaba transferăm bolnavul cinci ore către un centru de cateterism pentru că asta înseamnă că muşchiul cardiac deja este irecuperabil, şi atunci trebuie să administrăm tratament trombolitic - o soluţie de primă fază după care cateterismul în a doua fază. În România, în prezent avem mai multe modalităţi de intervenţie în sistemul de urgenţă, de la echipajele de prim ajutor, până la elicoptere. Infarctul miocardic acut este o urgenţă majoră ce necesită activarea sistemului de urgenţă,o intervenţie cât mai rapidă', a reliefat dr. Arafat./Agerpres/