
În verdictul lor, judecătorii CEJ au decis că "trebuie exclus de la brevetare un procedeu care, utilizând celule-suşă obţinute plecând de la un embrion uman în stadiul de blastocit, antrenează distrugerea embrionului". În schimb, "utilizarea în scopuri terapeutice sau de diagnostic, aplicabilă embrionului uman şi utilă acestuia", pentru corectarea unei malformaţii şi mărirea şanselor de viaţă, "poate face obiectul unui brevet", precizează curtea europeană.
Potrivit CEJ, noţiunea de embrion uman trebuie înţeleasă în sens "larg". "Orice ovul uman, începând din stadiul fecundării sale, trebuie considerat un embrion uman de vreme ce această fecundare este de natură să declanşeze procesul de dezvoltare a unei finţe umane", statuează decizia CEJ. "Ovulul uman nefecundat, în care nucleul unei celule umane mature a fost implantat, şi ovulul uman nefecundat menit să se divizeze pe calea partenogenezei trebuie, de asemenea, să fie calificaţi drept embrioni umani", adaugă CEJ.
Aceasta consideră că "acordarea unui brevet unei invenţii implică, în principiu, exploatarea sa industrială şi comercială", iar "utilizarea de embrioni umani în scopuri de cercetare ştiinţifică, care ar face obiectul unei cereri de brevet, nu ar putea fi distinsă de o exploatare industrială şi comercială".
În consecinţă, curtea europeană de la Luxemburg a concluzionat că "cercetarea ştiinţifică implicând utilizarea de embrioni umani nu poate accede la protecţia dreptului brevetelor".