
Dacă serviciile ANA vor fi preluate de Ministerul Sănătăţii, acest proces poate fi dificil şi de durată, periclitând astfel oferirea tratamentului. Peste 1.200 de pacienţi, câţi sunt trataţi în centrele ANA la nivel naţional, vor fi împinşi înapoi la consumul de droguri, deci la comiterea de infracţiuni. Centrele de tratament pentru consumatorii de droguri aparţinând M. S. sunt deja supraaglomerate. Integrarea pacienţilor aflaţi în tratament la ANA în aceste centre este imposibilă”, susţine Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor într-o scrisoare deschisă către Guvern.
Directorul de programe de la Alianţa de Luptă Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), Eugen Hriscu, a precizat că tratamentul anual cu metadonă este mult mai ieftin decât cel pentru hepatita C sau cel pentru HIV/SIDA, boli răspândite în rândul consumatorilor de droguri. Astfel, pentru tratamentul substitutiv, timp de un an, statul român plăteşte circa 300 de euro, în timp ce tratamentul pentru hepatită C ajunge la 10.000 de euro anual, iar cel pentru HIV/SIDA la 15.000 de euro.
“Reducerea de cheltuieli bugetare urmărită prin această restructurare, aşa cum este ea concepută în acest moment, ar trebui pusă în balanţă cu bugetele proiectelor europene câştigate de ANA, estimate la aproximativ şase milioane de euro. În condiţiile actuale nu se mai poate demonstra sustenabilitatea sistemului de tratament al consumului de droguri finanţat prin fonduri europene şi se creează premisele pentru returnarea acestor fonduri către Uniunea Europeană”, a explicat Valentin Somionov.