Într-un articol publicat în ediţia din iunie a revistei „American Journal of Roentgenology” aflăm rezultatele studiului, realizat de cercetătorii de la Universitatea California-San Francisco, privind eficacitatea diferitelor proceduri imagistice în aprecierea riscului de recurenţă a cancerului mamar. Se pare că măsurarea volumului tumoral cu ajutorul rezonanţei magnetice (MRI) este cea mai bună metodă de evaluare în asemena cazuri.
Urmărind cele 58 de paciente cu neoplasm mamar, participante la studiu, autorii au sesizat că examinările repetate prin rezonanţă magnetică (înainte de începerea chemoterapiei, în timpul tratamentului şi după terminarea curelor de citostatice) reprezintă cea mai bună alternativă de a aprecia riscul de recurenţă.
Volumul tumoral iniţial reprezintă cel mai important factor predictoriu în acest sens, 93% dintre femeile care aveau la început o tumoră de un volum mai mic sau egal cu 3,3 cm cub, măsurat cu ajutorul rezonanţei magnetice, prezentând o perioadă de supravieţuire fără tumoră de peste 2 ani, în timp ce doar 70% dintre pacientele cu o masă tumorală mai mare au prezentat aceaşi perioadă de supravieţuire ne-tumorală
Rata micşorării masei tumorale sub tratament, la fel, pare să aibă o valoare predictorie importantă, pacientele la care volumul tumoral s-a redus cu 50% (monitorizat cu MRI) prezentând o perioadă supravieţuire fără boală de doi ani într-un procent de 87%, versus 64% în rândul femeilor cu o rată de micşorare mai scăzută a dimensiunii tumorale.
