Se credea până acum că în secţiile de terapie intensivă delirul este o problemă a bolnavilor ventilaţi mecanic. Dintr-un articol publicat în Critical Care aflăm că delirul de fapt apare şi la aproape jumătate din bolnavii ne-ventilaţi, internaţi la o secţie de terapie intensivă, reprezentând chiar un predictor independent a perioadei de spitalizare.
Pacienţii care necesită suport ventilator mecanic dezvoltă delir în circa 60-80% a cazurilor, factor asociat cu o rată de mortalitate şi interval de spitalizare mai mare. Fiecare zi petrecută în delir comportă un risc de mortalitate cu 10%, precum şi funcţii cognitive pe termen lung compromise.
Dintre cei 261 de bolnavi, participanţi la studiu, internaţi în secţia de terapie intensivă din Centrul Medical Universitar Vanderbilt, care nu au necesitat ventilaţie mecanică, delirul a apărut la un procent de 48%, fiind asociat cu o rată de mortalitate mai crescută faţă de cei care nu au prezentat delir pe parcursul internării (mortalitate de 19% versus 6%). Totodată aceşti pacienţi au prezentat un risc mai crescut de a rămâne internaţi o perioadă lungă în secţia de ATI ( cu 29%) sau într-o altă secţie din spital (cu 42%).