Mutilarea genitală se află din nou
pe agenda politică din Egipt, după ce două fete au decedat. Karima Rahim
Massoud, o fetiţă de 13 ani din Egipt, dintr-un sat din Delta Nilului, a murit
în urma unor complicaţii cauzate de anestezie în timpul unei proceduri
cunoscute în popor drept ”circumcizie feminină”. Tatăl ei, deloc dornic să
alerteze autorităţile în legătură cu operaţia ilegală pe care a suferit-o fiica
sa, a încercat să convingă oficialităţile că decesul fetei a
avut loc din ”cauze naturale”. Cum trebuie să se fi simţit acest bărbat în
timpul tentativei sale jalnice de a-şi salva pielea atât de curând după ce şi-a
pierdut fiica. Medicul care a făcut această operaţie a fost trimis în faţa
procurorului, iar clinica sa a fost închisă.
Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu această practică, există mai multe tipuri de mutilare a organelor genitale femeieşti /FGM/, clasificate în funcţie de gravitatea ei. Prima categorie, clitoridectomia, presupue înlăturarea sau secţionarea clitorisului. A doua categorie, excizia, presupune îndepărtarea totală sau parţială a labiilor mici ale vulvei. Tipul al treilea, infibularea, sau circumcizia faraonică, este forma cea mai extremă şi presupune îndepărtarea unei suprafeţe mari din ţesutul organelor genitale externe, lăsând o rana deschisă. Categoria a doua este cea mai des întâlnită în Egipt.
Karima a fost cea de a doua persoană decedată în urma acestei practici, în decursul a câtorva săptămâni. În iunie, moartea lui Budour Ahmed Shaker, o fetiţă de 12 ani, a dus la o revoltă publică, care a cerut interzicerea acestei practici crude.
În luna iunie, Ministerul egiptean al Sănătăţii a răspuns cu un decret prin care le-a interzis medicilor şi personalului medical să mai efectueze operaţii FGM, indiferent de moment şi circumstanţe. Ca urmare a ultimei tragedii, guvernul a promis să elaboreze o nouă legislaţie în săptămânile ce urmează, când parlamentul va începe o nouă sesiune. Lideri religioşi s-au arătat în favoarea acestei cauze, iar prima doamnă a Egiptului, Suzanne Mubarak, este un oponent virulent al practicii FGM. Marele şeic al moscheii Al-Azhar din Cairo, Mohammad Sayyed Tantawi, cea mai înaltă autoritate a islamului, şi patriarhul copt, Shenouda III, au declarat amândoi că FGM ”nu are niciun fundament în textele religioase”, nici în cele ale islamului şi nici în cele creştine.
Cifrele alarmante indică o realitate crudă. În anul 2000, un studiu finanţat de USAid în cadrul căruia au fost interogate 15.000 de femei egiptene a scos la iveală faptul că 97 la sută dintre acestea au suferit FGM. Obişnuită cu astfel de procente numai când este vorba de câştigarea alegerilor prezidenţiale cu o majoritate covârşitoare, semnatara articolului consideră că această cifră este greu de acceptat, deoarece întotdeauna şi-a imaginat că această practică este una foarte rară în cadrul populaţiei urbane.Mohamed Badawi, epidemiolog în cadrul ªcolii de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, a adunat rezultatele mai multor cercetări pentru a ajunge la cifra de 80 la sută - şi mai zdrobitoare. Acest lucru înseamnă că cel puţin patru din cinci, dintre cele o mie de femei întâlnite de autoarea articolului, au rămas mutilate în urma acestei practici şocante care este aplicată asupra fetiţelor cu vârste cuprinse între şase şi 11 ani.
Consecinţele medicale pot fi mortale. Deşi cele două fete menţionate mai sus au murit în urma unor complicaţii survenite în timpul anesteziei, multe mor din cauza hemoragiilor excesive, contaminării în urma folosirii unor instrumente nesterilizate de către personal necalificat sau mor a şocului din cauza faptului că nu s-a folosit niciun fel de anestezic în timpul operaţiilor efectuate de moaşele de la sate. ªi, deşi majoritatea fetelor supravieţuiesc, această traumă lasă cicatrici pe viaţă. FGM poate avea consecinţe serioase pe plan psihic şi sexual. Poate împiedica abilitatea femeii de a atinge orgasmul şi, în unele cazuri, poate face ca raportul sexual să fie dureros. În plus, această traumă face multe femei să renunţe la viaţa sexuală. /Rompres/
Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu această practică, există mai multe tipuri de mutilare a organelor genitale femeieşti /FGM/, clasificate în funcţie de gravitatea ei. Prima categorie, clitoridectomia, presupue înlăturarea sau secţionarea clitorisului. A doua categorie, excizia, presupune îndepărtarea totală sau parţială a labiilor mici ale vulvei. Tipul al treilea, infibularea, sau circumcizia faraonică, este forma cea mai extremă şi presupune îndepărtarea unei suprafeţe mari din ţesutul organelor genitale externe, lăsând o rana deschisă. Categoria a doua este cea mai des întâlnită în Egipt.
Karima a fost cea de a doua persoană decedată în urma acestei practici, în decursul a câtorva săptămâni. În iunie, moartea lui Budour Ahmed Shaker, o fetiţă de 12 ani, a dus la o revoltă publică, care a cerut interzicerea acestei practici crude.
În luna iunie, Ministerul egiptean al Sănătăţii a răspuns cu un decret prin care le-a interzis medicilor şi personalului medical să mai efectueze operaţii FGM, indiferent de moment şi circumstanţe. Ca urmare a ultimei tragedii, guvernul a promis să elaboreze o nouă legislaţie în săptămânile ce urmează, când parlamentul va începe o nouă sesiune. Lideri religioşi s-au arătat în favoarea acestei cauze, iar prima doamnă a Egiptului, Suzanne Mubarak, este un oponent virulent al practicii FGM. Marele şeic al moscheii Al-Azhar din Cairo, Mohammad Sayyed Tantawi, cea mai înaltă autoritate a islamului, şi patriarhul copt, Shenouda III, au declarat amândoi că FGM ”nu are niciun fundament în textele religioase”, nici în cele ale islamului şi nici în cele creştine.
Cifrele alarmante indică o realitate crudă. În anul 2000, un studiu finanţat de USAid în cadrul căruia au fost interogate 15.000 de femei egiptene a scos la iveală faptul că 97 la sută dintre acestea au suferit FGM. Obişnuită cu astfel de procente numai când este vorba de câştigarea alegerilor prezidenţiale cu o majoritate covârşitoare, semnatara articolului consideră că această cifră este greu de acceptat, deoarece întotdeauna şi-a imaginat că această practică este una foarte rară în cadrul populaţiei urbane.Mohamed Badawi, epidemiolog în cadrul ªcolii de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, a adunat rezultatele mai multor cercetări pentru a ajunge la cifra de 80 la sută - şi mai zdrobitoare. Acest lucru înseamnă că cel puţin patru din cinci, dintre cele o mie de femei întâlnite de autoarea articolului, au rămas mutilate în urma acestei practici şocante care este aplicată asupra fetiţelor cu vârste cuprinse între şase şi 11 ani.
Consecinţele medicale pot fi mortale. Deşi cele două fete menţionate mai sus au murit în urma unor complicaţii survenite în timpul anesteziei, multe mor din cauza hemoragiilor excesive, contaminării în urma folosirii unor instrumente nesterilizate de către personal necalificat sau mor a şocului din cauza faptului că nu s-a folosit niciun fel de anestezic în timpul operaţiilor efectuate de moaşele de la sate. ªi, deşi majoritatea fetelor supravieţuiesc, această traumă lasă cicatrici pe viaţă. FGM poate avea consecinţe serioase pe plan psihic şi sexual. Poate împiedica abilitatea femeii de a atinge orgasmul şi, în unele cazuri, poate face ca raportul sexual să fie dureros. În plus, această traumă face multe femei să renunţe la viaţa sexuală. /Rompres/
