Demenţa senilă poate deveni o
problemă tot mai mare în întreaga lume. În Germania, de pildă, fiecare al
patrulea om de peste 55 de ani ar putea suferi de demenţă în anii pe care îi
mai are de trăit. O astfel de îmbolnăvire poate fi mai rapidă în cazul celor
care suferă de hipertensiune - o boală foarte răspândită a timpurilor moderne,
care nu dăunează doar unor organe vitale din organismul uman, cum sunt
inima, rinichii, ochii, ci poate duce, pe termen lung, la demenţa senilă.
Maladia Alzheimer este unul din tipurile cele mai răspândite de demenţă. Este vorba de îmbolnăvirea creierului, care influenţează foarte mult viaţa cotidiană a omului, capacitatea sa de a putea avea grijă de sine şi care arată o permanentă deteriorare a stării bolnavului. În întreaga lume există circa 24 milioane de persoane care suferă de această boală, dar odată cu creşterea limitei de vârstă în lume, numărul lor este în creştere. Nu s-a putut stabili până acum o relaţie exactă între funcţionarea anormală a creierului şi vreo boală anume a organismului uman, dar mai mulţi cercetători în domeniu sunt de părere că depresia, probleme mentale mai grave, indispoziţia psihică şi fizică a persoanelor pot fi puse pe seama unor boli precum cele de inimă.
Cercetătorul Jesse Stewart dinPittsburgh
Depresia poate afecta funcţionarea glandelor în organism, iar ca urmare a acestei dereglări, respectivele glande pot emana şi anumite substanţe chimice, anumiţi hormoni, care pot duce la creşterea nivelului de energie şi pot modifica sarcina celulelor responsabile de închegarea sângelui. Sistemul imunitar reacţionează în mod exagerat la rigidizarea pereţilor arterelor, în sensul apariţiei unor infecţii care eliberează hormoni cu efect puternic asupra stării psihice a bolnavului. Creierul suferă şi el din cauza irigării sale mai slabe cu sânge, ceea ce poate duce la o depresie şi mai mare şi poate provoca stări fizice proaste la bolnavi.
Un studiu britanic arată că rata mortalităţii din cauza unor boli coronariene sau atacuri de cord este de trei ori mai mare la pacienţii sub 50 de ani care suferă de boli psihice, decât cei care nu suferă de astfel de boli. Stările mentale anormale dublează riscul apariţiei bolilor de inimă. Autorul studiului, David P. J. Osborn, specialist de la Royal Free andUniversity
College Medical
School
Conform unui al treilea studiu, singurătatea, stare de care suferă mulţi oameni la vârstă înaintată, dublează posibilitatea apariţiei simptomelor care se aseamănă mult cu cele ale maladiei Alzheimer, în comparaţie cu oamenii bătrâni care trăiesc în contact cu mai multe persoane, care duc o viaţă mai activă. Aceste rezultate seamănă foarte mult cu concluziile unui medic din Chicago, Robert Wilson, după părerea căruia singurătatea şi depresia deteriorează capacitatea de funcţionare a părţilor creierului care sunt răspunzătoare pentru ţinerea sub control a stării de decădere care intervine de obicei la vârsta înaintată. /Rompres/
Maladia Alzheimer este unul din tipurile cele mai răspândite de demenţă. Este vorba de îmbolnăvirea creierului, care influenţează foarte mult viaţa cotidiană a omului, capacitatea sa de a putea avea grijă de sine şi care arată o permanentă deteriorare a stării bolnavului. În întreaga lume există circa 24 milioane de persoane care suferă de această boală, dar odată cu creşterea limitei de vârstă în lume, numărul lor este în creştere. Nu s-a putut stabili până acum o relaţie exactă între funcţionarea anormală a creierului şi vreo boală anume a organismului uman, dar mai mulţi cercetători în domeniu sunt de părere că depresia, probleme mentale mai grave, indispoziţia psihică şi fizică a persoanelor pot fi puse pe seama unor boli precum cele de inimă.
Cercetătorul Jesse Stewart din
Depresia poate afecta funcţionarea glandelor în organism, iar ca urmare a acestei dereglări, respectivele glande pot emana şi anumite substanţe chimice, anumiţi hormoni, care pot duce la creşterea nivelului de energie şi pot modifica sarcina celulelor responsabile de închegarea sângelui. Sistemul imunitar reacţionează în mod exagerat la rigidizarea pereţilor arterelor, în sensul apariţiei unor infecţii care eliberează hormoni cu efect puternic asupra stării psihice a bolnavului. Creierul suferă şi el din cauza irigării sale mai slabe cu sânge, ceea ce poate duce la o depresie şi mai mare şi poate provoca stări fizice proaste la bolnavi.
Un studiu britanic arată că rata mortalităţii din cauza unor boli coronariene sau atacuri de cord este de trei ori mai mare la pacienţii sub 50 de ani care suferă de boli psihice, decât cei care nu suferă de astfel de boli. Stările mentale anormale dublează riscul apariţiei bolilor de inimă. Autorul studiului, David P. J. Osborn, specialist de la Royal Free and
Conform unui al treilea studiu, singurătatea, stare de care suferă mulţi oameni la vârstă înaintată, dublează posibilitatea apariţiei simptomelor care se aseamănă mult cu cele ale maladiei Alzheimer, în comparaţie cu oamenii bătrâni care trăiesc în contact cu mai multe persoane, care duc o viaţă mai activă. Aceste rezultate seamănă foarte mult cu concluziile unui medic din Chicago, Robert Wilson, după părerea căruia singurătatea şi depresia deteriorează capacitatea de funcţionare a părţilor creierului care sunt răspunzătoare pentru ţinerea sub control a stării de decădere care intervine de obicei la vârsta înaintată. /Rompres/
