Tot mai mulţi tineri asistenţi
medicali îşi fac stagiul în ţară, după care, beneficiind de experienţa
acumulată în câţiva ani, ocupă posturi similare în ţările Uniunii Europene,
plătite de zece ori mai mult decât în România. Sunt şi asistenţi care pleacă în
străinătate chiar dacă nu au lucrat niciodată, dar aceştia sunt dispuşi să aibă
acolo orice ocupaţie. Destinaţia preferată a asistenţilor care îşi caută de lucru în
afara ţării rămâne Italia, urmată de Belgia şi Marea Britanie, Germania sau
Statele Unite ale Americii.
Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMMR) - filiala Iaşi a eliberat, în primele trei luni ale anului, 80 de adeverinţe de bună practică pentru cei care doresc să plece la muncă în străinătate. Potrivit reprezentanţilor OAMMR Iaşi, cifra reprezintă o creştere cu 200% faţă de numărul adeverinţelor eliberate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
OAMMR Iaşi se aşteaptă ca numărul celor care pleacă din ţară să crească, deoarece cetăţenii români pot circula liber în ţările Uniunii Europene, iar salariile din Occident sunt chiar şi de zece ori mai mari decât cele primite în ţară.
În judeţul Neamţ, sunt vacante peste 120 de posturi de asistent medical, situaţia fiind generată, în primul rând, de plecarea la muncă în străinătate a titularilor.
Potrivit Autorităţii de Sănătate Publică Neamţ, spitalele din judeţ au nevoie de cel puţin 90 de asistenţi medicali, pentru a se încadra în normele sanitare. Un număr de 13 cabinete de medicină de familie nu au asistenţi medicali, în timp ce la Serviciul Judeţean de Ambulanţă sunt descoperite opt astfel de posturi.
La rândul lor, reprezentanţii filialei Neamţ a OAMMR spun că salariile din sistem sunt în continuare neatractive şi, din acest motiv, după câţiva ani, asistenţii medicali tineri preferă să plece în străinătate, chiar dacă acolo vor practica altă meserie. Aceeaşi situaţie reiese din situaţiile ªcolii Sanitare Postliceale, unde mai puţin de cinci la sută dintre absolvenţi ajung să practice meseria de asistent medical, majoritatea optând pentru un serviciu peste graniţă.
ªase asistenţi medicali gălăţeni au plecat, anul trecut, în Italia, iar în acest an, până în prezent, şapte cadre medii din sănătate au ales să muncească în străinătate. Cei mai mulţi au plecat pentru trei luni, după care şi-au întocmit actele pentru un an. Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate permite suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă de un an, pentru munca în străinătate în baza unui contract. După expirarea acestui termen, cei mai mulţi, însă, nu se întorc să lucreze în spital.
Cele mai afectate secţii au fost ATI, obstetrică patologică şi gastroenterologie.
Persoanele care pleacă sunt dintre cele cu o pregătire profesională foarte bună, iar pe locurile rămase vacante vin, de regulă, absolvenţi fără experienţă.
Toate unităţile sanitare din judeţul Vaslui se confruntă cu o acută lipsă de cadre sanitare. Majoritatea cadrelor medicale medii bine pregătite au ales să plece în străinătate, pentru salarii mult mai mari decât cele din ţară, iar pe posturile acestora nu au putut fi angajate alte persoane.
Un deficit de cadre medicale medii se înregistrează şi în cabinetele medicale şcolare. În judeţ, doar 35 de asistente asigură, alături de opt medici, serviciile medicale pentru elevi. Cadrele medicale refuză să activeze în acest domeniu, din cauza salariilor mici. Conform normelor, la populaţia şcolară din judeţul Vaslui ar trebui să existe 30 de medici şi aproximativ 100 de cadre medicale medii.
Peste 300 de asistente medicale din Alba au renunţat, în ultimii cinci ani, la posturi, pentru a pleca la muncă în străinătate, în special în Italia şi Germania, unde câştigă, în medie, de zece ori mai mult decât în ţară.
ªi asistenţii medicali din structurile Serviciului de Ambulanţă sunt atraşi de cei 1.500 de euro pe care i-ar putea câştiga, lunar, în străinătate. Anul trecut, cel puţin şase asistenţi din Alba specializaţi în intervenţii de urgenţă au preferat un contract în străinătate. Cu toate acestea, şcolile postliceale sanitare, care asigură, anual, cel puţin două sute de absolvenţi, împiedică declanşarea unei crize de personal cu pregătire medie în domeniu.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos ªtefan, spune că mulţi medici, dar mai ales asistente medicale, infirmiere şi îngrijitori, au plecat la lucru în străinătate, îndeosebi în Ungaria, Italia, Anglia sau Israel, unde primesc salarii de zece ori mai mari. Astfel, multe posturi de specialişti în asistenţă medicală generală, igienă, laborator, pediatrie şi ginecologie au rămas vacante.
"Speranţe ca absolvenţii şcolilor şi ai facultăţilor de profil să le ia locurile sunt foarte puţine, pentru că aproape toţi iau drumul străinătăţii", a declarat liderul sindical.
În judeţul Vâlcea, nu este îngrijorător numărul celor care aleg să plece la muncă în străinătate, ci faptul că aceştia sunt cel mai bine pregătiţi.
Potrivit lui Constantin Negrescu, preşedintele filialei judeţene Vâlcea a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor (OAMM) din România, mai puţin de 40 de cadre medicale medii au cerut eliberarea certificatului de bună practică, document indispensabil personalului sanitar care candidează pentru obţinerea unui loc de muncă în străinătate. Spre comparaţie, în întreg judeţul lucrează peste 2.800 de asistenţi medicali.
"Cei care pleacă sunt realmente dintre cel mai bine pregătiţi. Dacă salariile nu se dublează şi dacă nu se îmbunătăţesc condiţiile de muncă la capul bolnavului, este posibil ca numărul plecărilor să crească şi de 5 ori, până anul viitor", opinează Negrescu.
Zeci de cadre medicale din judeţul Botoşani părăsesc, anual, ţara pentru a lucra în străinătate, fiind nemulţumite de nivelul scăzut al salariilor.
La Spitalul Judeţean Botoşani, peste 20 de asistenţi se află în concediu fără plată pentru a putea lucra în afara graniţelor ţării. Ei îşi iau concedii fără plată pentru a nu pierde definitiv locul de muncă din România, iar în alte ţări sunt dispuşi să profeseze în alte domenii de activitate.
Conducerea Spitalului Judeţean susţine că, în cele mai multe cazuri, cadrele medicale medii nu s-au întors la vechiul loc de muncă, unde salariul este de zece ori mai mic decât cel pe care îl primesc în Italia, Spania sau Anglia.
Conform unei statistici a Autorităţii de Sănătate Publică, în judeţul Botoşani numărul de asistenţi este de două ori mai mic decât la nivel naţional, raportat la numărul de paturi din spitale.
În Arad, Bihor şi Constanţa, reprezentanţii autorităţilor de sănătate susţin că nu se confruntă cu o criză a forţei de muncă mediu calificate, piaţa forţei de muncă oferind în orice moment absolvenţi de şcoli postliceale.
ªi în judeţul Braşov, conducerea ASP admite că există un deficit de cadre medicale medii, dar că nu se poate vorbi despre o criză. Sistemul sanitar braşovean se confruntă cu un deficit de 12 asistenţi în specialitatea medicină generală, patru asistenţi de igienă, patru asistenţi de laborator şi doi asistenţi de farmacie.
Cele 4.500 de cadre sanitare din Dolj acoperă doar 60 la sută din necesar, însă managerii spitalelor nu doresc să facă angajări din lipsă de fonduri.
Liderul Sindicatului Sanitas Dolj, Ileana Ionescu, afirmă că fondurile alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, stabilite de comun acord cu Ministerul Sănătăţii, nu permit managerilor de spital să facă angajări de cadre medicale medii atât cât ar fi necesar.
În Teleorman, deficitul de asistenţi medicali din judeţul Teleorman a atins 25 la sută. După aproape trei ani, în care astfel de posturi din unităţile sanitare au fost blocate de ministerul de profil, din acest an managerii de spital pot organiza concursuri de angajare. Numărul asistentelor este insuficient în spitale, dar şi la ambulatoriile de specialitate sau la centrele de sănătate.
Problema cea mai dificilă rămâne, însă, asigurarea banilor pentru salarii, în condiţiile respectării bugetelor constituite pe serviciile oferite pacienţilor. Astfel, la Spitalul Judeţean din Alexandria există un deficit de peste 50 de asistente medicale, în comparaţie cu normativele în vigoare, dar pentru acest număr nu se poate asigura fondul de salarii. Casa de Asigurări de Sănătate face plata în funcţie de numărul de servicii, nu de numărul de salariaţi. Cel mai mare spital din Teleorman are datorii de peste şapte milioane de lei, iar instalaţiile sanitare sunt într-o stare necorespunzătoare.
În judeţul Covasna, posturile de asistenţi medicali, scoase la concurs, rămân neocupate, astfel că judeţul se confruntă cu un deficit tot mai mare de cadre medicale medii.
Necesarul de personal sanitar este asigurat la nivel de judeţ în proporţie de 75% faţă de normative, iar cel mai mare deficit se înregistrează la spitalele din Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, precum şi la Spitalul de cardiologie din staţiunea Covasna.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos Stefan, susţine că o dovadă în plus a lipsei de specialişti, precum şi a lipsei de atractivitate a salariilor în domeniul medical o reprezintă numărul mic de candidaţi pentru posturile scoase la concurs, unde, în cel mai bun caz, se prezintă câte un candidat pe loc.
În judeţul Giurgiu, sunt 474 de cadre sanitare şi, deşi numărul acestora ar fi suficient pentru unităţile spitaliceşti din judeţ, sunt fluctuaţii şi deficienţe în ceea ce priveşte unele specializări. Printre calificările numeric deficitare se numără cele de laborant sau de personal calificat în cultură fizică. Schema de biologi şi chimişti este completată cu persoane care ar trebui să iasă la pensie, în condiţiile în care majoritatea cadrelor tinere aleg să muncească în Capitală sau în străinătate.
Deficitul de cadre medicale medii în spitalele din judeţul Gorj este apreciat de conducerea Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) ca fiind mare şi generat din raţiuni financiare.
Medicul Aristică Moroşanu, directorul executiv al ASP Gorj, spune că una dintre cauzele acestui deficit o constituie criteriile de norme, care nu permit alte angajări, fiind stabilit un număr de paturi la o asistentă medicală. Acest număr, care creşte de la un an la altul, a condus la scăderea acestei categorii de personal. Apoi, faptul că majoritatea spitalelor gorjene înregistrează pe cheltuieli de personal 70-80 la sută din totalul prevederilor bugetare, "nici managerii nu prea mai au curajul să angajeze asistente medicale".
La Spitalul Judeţean Târgu Jiu, există un deficit de circa 50-60 de cadre sanitare, în condiţiile în care unitatea are 1.100 de paturi, iar la spitalele teritoriale Motru, Novaci, Rovinari, Bumbeşti-Jiu, Turceni, Novaci şi Dobriţa, deficitul este de 5-10 asistente, în funcţie de numărul de paturi de spitalizare existent.
În Bistriţa-Năsăud, actuala criză de personal din sănătate se va accentua în următorii patru ani, potrivit directorului ASP, Constantin Anton, după ce, la Bistriţa, va fi deschis unul dintre cele 28 de spitale de urgenţă la nivel naţional.
Anton spune că va fi nevoie de cel puţin o mie de posturi de asistenţi medicali, la care se adaugă 300 de infirmiere, în timp ce posibilităţile judeţului de a ocupa aceste locuri sunt reduse.
Unităţile spitaliceşti şi centre de sănătate din sectorul public al judeţului Timiş nu se confruntă cu o criză de asistente medicale. Potrivit purtătorului de cuvânt al Autorităţii de Sănătate Publică Timiş, Dana Hurja, în cele 12 instituţii de stat lucrează peste 2.000 de asistente, iar numărul cadrelor care au plecat în străinătate de la începutul anului nu a creat dezechilibre în sistem.
Pe de altă parte, la Spitalul Judeţean Timişoara, unde lucrează peste 500 de cadre medicale medii, au existat secţii cu excedent de asistente şi altele în care această categorie de personal era deficitară, dar, prin redistribuire, s-a ajuns la echilibrare. (Rompres)
Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMMR) - filiala Iaşi a eliberat, în primele trei luni ale anului, 80 de adeverinţe de bună practică pentru cei care doresc să plece la muncă în străinătate. Potrivit reprezentanţilor OAMMR Iaşi, cifra reprezintă o creştere cu 200% faţă de numărul adeverinţelor eliberate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
OAMMR Iaşi se aşteaptă ca numărul celor care pleacă din ţară să crească, deoarece cetăţenii români pot circula liber în ţările Uniunii Europene, iar salariile din Occident sunt chiar şi de zece ori mai mari decât cele primite în ţară.
În judeţul Neamţ, sunt vacante peste 120 de posturi de asistent medical, situaţia fiind generată, în primul rând, de plecarea la muncă în străinătate a titularilor.
Potrivit Autorităţii de Sănătate Publică Neamţ, spitalele din judeţ au nevoie de cel puţin 90 de asistenţi medicali, pentru a se încadra în normele sanitare. Un număr de 13 cabinete de medicină de familie nu au asistenţi medicali, în timp ce la Serviciul Judeţean de Ambulanţă sunt descoperite opt astfel de posturi.
La rândul lor, reprezentanţii filialei Neamţ a OAMMR spun că salariile din sistem sunt în continuare neatractive şi, din acest motiv, după câţiva ani, asistenţii medicali tineri preferă să plece în străinătate, chiar dacă acolo vor practica altă meserie. Aceeaşi situaţie reiese din situaţiile ªcolii Sanitare Postliceale, unde mai puţin de cinci la sută dintre absolvenţi ajung să practice meseria de asistent medical, majoritatea optând pentru un serviciu peste graniţă.
ªase asistenţi medicali gălăţeni au plecat, anul trecut, în Italia, iar în acest an, până în prezent, şapte cadre medii din sănătate au ales să muncească în străinătate. Cei mai mulţi au plecat pentru trei luni, după care şi-au întocmit actele pentru un an. Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate permite suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă de un an, pentru munca în străinătate în baza unui contract. După expirarea acestui termen, cei mai mulţi, însă, nu se întorc să lucreze în spital.
Cele mai afectate secţii au fost ATI, obstetrică patologică şi gastroenterologie.
Persoanele care pleacă sunt dintre cele cu o pregătire profesională foarte bună, iar pe locurile rămase vacante vin, de regulă, absolvenţi fără experienţă.
Toate unităţile sanitare din judeţul Vaslui se confruntă cu o acută lipsă de cadre sanitare. Majoritatea cadrelor medicale medii bine pregătite au ales să plece în străinătate, pentru salarii mult mai mari decât cele din ţară, iar pe posturile acestora nu au putut fi angajate alte persoane.
Un deficit de cadre medicale medii se înregistrează şi în cabinetele medicale şcolare. În judeţ, doar 35 de asistente asigură, alături de opt medici, serviciile medicale pentru elevi. Cadrele medicale refuză să activeze în acest domeniu, din cauza salariilor mici. Conform normelor, la populaţia şcolară din judeţul Vaslui ar trebui să existe 30 de medici şi aproximativ 100 de cadre medicale medii.
Peste 300 de asistente medicale din Alba au renunţat, în ultimii cinci ani, la posturi, pentru a pleca la muncă în străinătate, în special în Italia şi Germania, unde câştigă, în medie, de zece ori mai mult decât în ţară.
ªi asistenţii medicali din structurile Serviciului de Ambulanţă sunt atraşi de cei 1.500 de euro pe care i-ar putea câştiga, lunar, în străinătate. Anul trecut, cel puţin şase asistenţi din Alba specializaţi în intervenţii de urgenţă au preferat un contract în străinătate. Cu toate acestea, şcolile postliceale sanitare, care asigură, anual, cel puţin două sute de absolvenţi, împiedică declanşarea unei crize de personal cu pregătire medie în domeniu.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos ªtefan, spune că mulţi medici, dar mai ales asistente medicale, infirmiere şi îngrijitori, au plecat la lucru în străinătate, îndeosebi în Ungaria, Italia, Anglia sau Israel, unde primesc salarii de zece ori mai mari. Astfel, multe posturi de specialişti în asistenţă medicală generală, igienă, laborator, pediatrie şi ginecologie au rămas vacante.
"Speranţe ca absolvenţii şcolilor şi ai facultăţilor de profil să le ia locurile sunt foarte puţine, pentru că aproape toţi iau drumul străinătăţii", a declarat liderul sindical.
În judeţul Vâlcea, nu este îngrijorător numărul celor care aleg să plece la muncă în străinătate, ci faptul că aceştia sunt cel mai bine pregătiţi.
Potrivit lui Constantin Negrescu, preşedintele filialei judeţene Vâlcea a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor (OAMM) din România, mai puţin de 40 de cadre medicale medii au cerut eliberarea certificatului de bună practică, document indispensabil personalului sanitar care candidează pentru obţinerea unui loc de muncă în străinătate. Spre comparaţie, în întreg judeţul lucrează peste 2.800 de asistenţi medicali.
"Cei care pleacă sunt realmente dintre cel mai bine pregătiţi. Dacă salariile nu se dublează şi dacă nu se îmbunătăţesc condiţiile de muncă la capul bolnavului, este posibil ca numărul plecărilor să crească şi de 5 ori, până anul viitor", opinează Negrescu.
Zeci de cadre medicale din judeţul Botoşani părăsesc, anual, ţara pentru a lucra în străinătate, fiind nemulţumite de nivelul scăzut al salariilor.
La Spitalul Judeţean Botoşani, peste 20 de asistenţi se află în concediu fără plată pentru a putea lucra în afara graniţelor ţării. Ei îşi iau concedii fără plată pentru a nu pierde definitiv locul de muncă din România, iar în alte ţări sunt dispuşi să profeseze în alte domenii de activitate.
Conducerea Spitalului Judeţean susţine că, în cele mai multe cazuri, cadrele medicale medii nu s-au întors la vechiul loc de muncă, unde salariul este de zece ori mai mic decât cel pe care îl primesc în Italia, Spania sau Anglia.
Conform unei statistici a Autorităţii de Sănătate Publică, în judeţul Botoşani numărul de asistenţi este de două ori mai mic decât la nivel naţional, raportat la numărul de paturi din spitale.
În Arad, Bihor şi Constanţa, reprezentanţii autorităţilor de sănătate susţin că nu se confruntă cu o criză a forţei de muncă mediu calificate, piaţa forţei de muncă oferind în orice moment absolvenţi de şcoli postliceale.
ªi în judeţul Braşov, conducerea ASP admite că există un deficit de cadre medicale medii, dar că nu se poate vorbi despre o criză. Sistemul sanitar braşovean se confruntă cu un deficit de 12 asistenţi în specialitatea medicină generală, patru asistenţi de igienă, patru asistenţi de laborator şi doi asistenţi de farmacie.
Cele 4.500 de cadre sanitare din Dolj acoperă doar 60 la sută din necesar, însă managerii spitalelor nu doresc să facă angajări din lipsă de fonduri.
Liderul Sindicatului Sanitas Dolj, Ileana Ionescu, afirmă că fondurile alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, stabilite de comun acord cu Ministerul Sănătăţii, nu permit managerilor de spital să facă angajări de cadre medicale medii atât cât ar fi necesar.
În Teleorman, deficitul de asistenţi medicali din judeţul Teleorman a atins 25 la sută. După aproape trei ani, în care astfel de posturi din unităţile sanitare au fost blocate de ministerul de profil, din acest an managerii de spital pot organiza concursuri de angajare. Numărul asistentelor este insuficient în spitale, dar şi la ambulatoriile de specialitate sau la centrele de sănătate.
Problema cea mai dificilă rămâne, însă, asigurarea banilor pentru salarii, în condiţiile respectării bugetelor constituite pe serviciile oferite pacienţilor. Astfel, la Spitalul Judeţean din Alexandria există un deficit de peste 50 de asistente medicale, în comparaţie cu normativele în vigoare, dar pentru acest număr nu se poate asigura fondul de salarii. Casa de Asigurări de Sănătate face plata în funcţie de numărul de servicii, nu de numărul de salariaţi. Cel mai mare spital din Teleorman are datorii de peste şapte milioane de lei, iar instalaţiile sanitare sunt într-o stare necorespunzătoare.
În judeţul Covasna, posturile de asistenţi medicali, scoase la concurs, rămân neocupate, astfel că judeţul se confruntă cu un deficit tot mai mare de cadre medicale medii.
Necesarul de personal sanitar este asigurat la nivel de judeţ în proporţie de 75% faţă de normative, iar cel mai mare deficit se înregistrează la spitalele din Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, precum şi la Spitalul de cardiologie din staţiunea Covasna.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos Stefan, susţine că o dovadă în plus a lipsei de specialişti, precum şi a lipsei de atractivitate a salariilor în domeniul medical o reprezintă numărul mic de candidaţi pentru posturile scoase la concurs, unde, în cel mai bun caz, se prezintă câte un candidat pe loc.
În judeţul Giurgiu, sunt 474 de cadre sanitare şi, deşi numărul acestora ar fi suficient pentru unităţile spitaliceşti din judeţ, sunt fluctuaţii şi deficienţe în ceea ce priveşte unele specializări. Printre calificările numeric deficitare se numără cele de laborant sau de personal calificat în cultură fizică. Schema de biologi şi chimişti este completată cu persoane care ar trebui să iasă la pensie, în condiţiile în care majoritatea cadrelor tinere aleg să muncească în Capitală sau în străinătate.
Deficitul de cadre medicale medii în spitalele din judeţul Gorj este apreciat de conducerea Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) ca fiind mare şi generat din raţiuni financiare.
Medicul Aristică Moroşanu, directorul executiv al ASP Gorj, spune că una dintre cauzele acestui deficit o constituie criteriile de norme, care nu permit alte angajări, fiind stabilit un număr de paturi la o asistentă medicală. Acest număr, care creşte de la un an la altul, a condus la scăderea acestei categorii de personal. Apoi, faptul că majoritatea spitalelor gorjene înregistrează pe cheltuieli de personal 70-80 la sută din totalul prevederilor bugetare, "nici managerii nu prea mai au curajul să angajeze asistente medicale".
La Spitalul Judeţean Târgu Jiu, există un deficit de circa 50-60 de cadre sanitare, în condiţiile în care unitatea are 1.100 de paturi, iar la spitalele teritoriale Motru, Novaci, Rovinari, Bumbeşti-Jiu, Turceni, Novaci şi Dobriţa, deficitul este de 5-10 asistente, în funcţie de numărul de paturi de spitalizare existent.
În Bistriţa-Năsăud, actuala criză de personal din sănătate se va accentua în următorii patru ani, potrivit directorului ASP, Constantin Anton, după ce, la Bistriţa, va fi deschis unul dintre cele 28 de spitale de urgenţă la nivel naţional.
Anton spune că va fi nevoie de cel puţin o mie de posturi de asistenţi medicali, la care se adaugă 300 de infirmiere, în timp ce posibilităţile judeţului de a ocupa aceste locuri sunt reduse.
Unităţile spitaliceşti şi centre de sănătate din sectorul public al judeţului Timiş nu se confruntă cu o criză de asistente medicale. Potrivit purtătorului de cuvânt al Autorităţii de Sănătate Publică Timiş, Dana Hurja, în cele 12 instituţii de stat lucrează peste 2.000 de asistente, iar numărul cadrelor care au plecat în străinătate de la începutul anului nu a creat dezechilibre în sistem.
Pe de altă parte, la Spitalul Judeţean Timişoara, unde lucrează peste 500 de cadre medicale medii, au existat secţii cu excedent de asistente şi altele în care această categorie de personal era deficitară, dar, prin redistribuire, s-a ajuns la echilibrare. (Rompres)
