În perioada studiului care a durat 3-5 luni, opt dintre departamentele de urgenţă participante au folosit PSI pentru a decide oportunitatea internării, iar celelalte opt departamente nu. În cadrul studiului au fost urmărite datele următoare: proporţia pacienţilor cu risc scăzut care au fost trataţi în mod ambulator, mortalitatea de orice cauză pe o perioadă următoare de 28 de zile, numărul pacienţilor internaţi care au necesitat transfer la unitatea de terapie intensivă şi spitalizarea ulterioară a pacienţilor trataţi în mod ambulator.
Conform rezultatelor publicate recent în Clinical Infectious Diseases, proporţia pacienţilor cu risc scăzut trataţi în mod ambulator a fost aproape de două ori mai mare dacă protocolul folosit a inclus şi scorul PSI (42.8% vs 23.9%), fără să fie compromisă siguranţa selecţiei pacienţilor.
„Proporţia reală a pacienţilor trataţi în mod ambulator a fost mai mare cu 18,9% dacă aceştia s-au adresat unui departament de urgenţă care a folosit scorul PSI”, notează autorii.
După ajustarea datelor în fucţie de severitatea pneumoniei, mortalitatea pe termen scurt a fost mai scăzută la serviciile de urgenţă care au folosit scorul PSI, în timp ce spitalizarea ulterioară a pacienţilor trataţi iniţial în mod ambulator şi numărul transferurilor la unităţile de terapie intensivă nu a most diferit în funcţie de folosirea scorului.
Conform doctorului Renaud, acest studiu este primul care a evaluat în „viaţa de zi cu zi” valoarea scorului PSI în ceea ce priveşte deciziile de spitalizare a pacienţilor care se prezintă cu pneumonie dobândită în comunitate.
Clin Infect Dis 2007;44:41-49.
Pneumonia Severity Index poate fi calculat on-line la această adresă web